Atacurile rusești asupra Kievului nu se mai opresc nici în timpul zilei, iar capitala Ucrainei seamănă tot mai mult cu un oraș de front, potrivit unei relatări bazate pe informații din Kyiv Independent. Locuitorii spun, totuși, că nu renunță, deși iarna nici nu a început.
Atacurile nu mai respectă ritmul nopților
Pentru cea mai mare parte a războiului, atacurile masive asupra Kievului au avut loc noaptea. Oamenii au învățat să-și organizeze viața în jurul lor: dormeau pe holuri sau în băi, urmăreau mesajele de pe Telegram pe întuneric, iar dimineața mergeau la serviciu, la cafenele sau la concerte. Această separare dintre noaptea de război și ziua aproape normală începe acum să dispară.
În ultimele săptămâni, Rusia a intensificat atacurile cu drone propulsate de motoare cu reacție asupra capitalei, inclusiv în timpul zilei. Sirenele, focul antiaerian și exploziile întrerup programul de lucru, deplasările și activitățile de zi cu zi. Campania a început la sfârșitul lunii august, iar Kievul poate fi considerat deja, într-o anumită măsură, o regiune de front, a spus Oleksii Antipovici, directorul organizației de cercetare sociologică Rating Group. Despre o escaladare similară a scris și Semnal, când Rusia a lovit Kievul și ziua, cu peste 270 de drone.
O săptămână aproape fără pauză
Pe 25 septembrie, o dronă a lovit un bloc de locuințe din districtul Pecerski, iar un băiat de 14 ani a fost ucis. Pe 27 septembrie, o alertă a durat aproximativ nouă ore. Pe 28 septembrie, dronele au lovit centrul orașului în plină zi: două persoane au murit și 26 au fost rănite, iar un incendiu a cuprins clădirea Academiei Naționale de Științe a Ucrainei. În noaptea următoare au fost vizate o instituție de învățământ, blocuri, un depou feroviar, centre de date și clădiri de birouri.
Pe 30 septembrie, ținta a fost infrastructura energetică, iar autoritățile au anunțat întreruperi de urgență ale curentului. Pe 1 octombrie, o dronă a lovit o școală, iar alte două au lovit Podul de Sud, în timp ce pe el circulau mașini și un tren de metrou. A doua zi, restricțiile de pe poduri au provocat blocaje, iar unii oameni au traversat Niprul pe jos ca să ajungă la serviciu. Potrivit unei numărători a Kyiv Independent, cel puțin 16 oameni au fost uciși și peste 100 răniți în Kiev și în regiunea din jur, între 25 septembrie și 2 octombrie.
Un oraș tot mai apropiat de front
Sociologii observă că, pe anumite criterii, kievenii seamănă tot mai mult cu locuitorii din estul țării: starea de sănătate se deteriorează, veniturile scad, iar locuințele sunt avariate sau distruse. Atmosfera nu e de panică, ci de anxietate și incertitudine, iar ce înainte putea fi anticipat noaptea se simte acum ca o loterie.
Un sondaj al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), realizat între 21 august și 10 septembrie, arăta că 83% dintre locuitorii capitalei cred că Ucraina ar trebui să continue rezistența armată chiar dacă Rusia ar încerca să-i lase fără electricitate, încălzire și apă iarna. Un alt sondaj arăta că ponderea celor dispuși să suporte războiul cât va fi nevoie crescuse de la 61% în aprilie la 69%. Ambele au fost făcute înaintea ultimei săptămâni de atacuri, deci nu se știe cum s-a schimbat starea de spirit. Pe fondul acestor atacuri, Moscova anunțase deja că va intensifica atacurile asupra Kievului.
Unii locuitori au ales să plece, măcar temporar: o poetă de 28 de ani a stat trei săptămâni la Liov după ce o lovitură a căzut lângă locuința ei, iar un specialist în marketing de 27 de ani se gândește de mult timp să se mute. Pentru el, viața normală este un concept uitat de mult în Kiev, iar ziua se supraviețuiește cu muzica dată la maximum.
