Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Health & Beauty

Deficitul de vitamina D la români: cauze și semne de alarmă

Oboseala, durerile musculare și infecțiile repetate iarna pot ascunde un deficit de vitamina D, dar confirmarea și decizia privind suplimentarea aparțin medicului.

de Manuela Medeleanu · ·

Cutie de supliment Devi vitamina D3 50.000 UI cu logo D3 auriu și comprimate albe pe fundal alb, ilustrând tratamentul deficitului de vitamina D la români. (Foto: Pavel Danilyuk / Pexels)
Cutie de supliment Devi vitamina D3 50.000 UI cu logo D3 auriu și comprimate albe pe fundal alb, ilustrând tratamentul deficitului de vitamina D la români. (Foto: Pavel Danilyuk / Pexels)

Lipsa luminii solare din lunile reci lasă urme vizibile în organism, chiar dacă puțini le asociază cu vitamina D. Oboseala persistentă, durerile musculare și infecțiile repetate pot fi semnele unui deficit pe care mulți români îl au fără să știe.

Vitamina D se formează în piele sub acțiunea razelor ultraviolete B, nu prin alimentație în principal. În lunile de iarnă, unghiul de incidență al soarelui în România este scăzut o mare parte din zi, iar radiația UVB disponibilă la nivelul solului scade mult, ceea ce reduce sinteza cutanată chiar și atunci când pielea ar fi expusă. Cerul acoperit reduce suplimentar UVB-ul care ajunge la piele, iar frigul, deși nu oprește el însuși sinteza, împinge oamenii spre haine groase care acoperă practic toată pielea. Toamna târziu și primăvara devreme, condițiile variază după oră, vreme și suprafața de piele expusă, dar tendința rămâne aceeași: mai puțin soare util pentru piele.

De ce apare deficitul mai ales iarna

Programul de birou, îmbrăcămintea groasă și zilele scurte reduc drastic expunerea directă la soare. La acestea se adaugă folosirea cremelor cu factor de protecție solară ridicat tot anul, care blochează parțial sinteza cutanată a vitaminei.

Persoanele cu pielea închisă la culoare au nevoie de o expunere mai lungă pentru a produce aceeași cantitate de vitamină D, pentru că melanina filtrează o parte din radiația UVB. Vârsta înaintată reduce și ea capacitatea pielii de a sintetiza vitamina, chiar în condiții identice de soare.

Simptomele care ar trebui să dea de gândit

Oboseala cronică, fără o cauză clară, este printre cele mai frecvente semnale raportate de pacienți. I se adaugă dureri osoase și musculare, în special la nivelul spatelui și al șoldurilor, dar și o slăbiciune musculară resimțită la urcatul scărilor.

Infecțiile respiratorii repetate în sezonul rece pot avea legătură cu un nivel scăzut de vitamină D, care joacă un rol în funcționarea sistemului imunitar. Starea de spirit alterată, fără să fie neapărat depresie sezonieră, apare uneori tot pe fondul acestui deficit.

La sugari, ghidurile pediatrice prevăd frecvent profilaxie cu vitamina D administrată direct, în funcție de vârstă, fără să fie nevoie de o testare individuală prealabilă. La copiii mai mari, decizia de testare sau suplimentare ține de factorii de risc și de evaluarea medicului pediatru.

Cum se testează nivelul de vitamină D

Analiza de sânge care măsoară concentrația de 25-hidroxivitamina D este metoda folosită pentru a confirma un deficit la adulți și la copiii mai mari cu simptome sau factori de risc. Testul se face la recomandarea medicului de familie sau a unui specialist, de obicei printr-o simplă recoltare de sânge venos, fără pregătire specială.

Rezultatul se interpretează întotdeauna în context clinic, pentru că valorile de referință pot varia ușor între laboratoare. Un nivel scăzut nu înseamnă automat că simptomele resimțite se datorează exclusiv vitaminei D, iar medicul poate recomanda investigații suplimentare pentru a exclude alte cauze.

Cine ar trebui să discute cu medicul despre testare

Persoanele care lucrează în spații închise, cele de peste 60 de ani, femeile însărcinate și persoanele cu boli cronice digestive care afectează absorbția grăsimilor sunt considerate grupuri cu risc mai mare de deficit. Pentru ele, decizia dacă și cât de des se justifică o testare aparține medicului, în funcție de simptome, istoric și factorii individuali de risc, nu unei reguli valabile pentru toată lumea.

Suplimentarea cu vitamina D nu presupune întotdeauna un test în prealabil, mai ales la grupele pentru care există recomandări de profilaxie standard, precum sugarii. Pentru adulți, mai ales atunci când există simptome sau riscuri asociate, medicul poate recomanda un test înainte de a stabili doza potrivită, pentru a evita atât deficitul, cât și un exces inutil pe termen lung.

Ce poate face fiecare, dincolo de teste

Plimbările scurte în timpul zilei, chiar și în lunile reci, mențin un minim contact cu lumina naturală, utilă și pentru ritmul circadian. Alimente precum peștele gras, gălbenușul de ou și produsele lactate sau cerealele fortificate cu vitamina D pot contribui semnificativ la necesarul zilnic, iar aportul lor real depinde de cantitatea consumată, de vârstă și de recomandările nutriționale aplicate fiecărei persoane.

Un consult medical rămâne pasul concret pentru oricine suspectează un deficit sau ia în calcul un supliment pe termen lung. Medicul poate stabili, de la caz la caz, dacă e nevoie de un test și ce recomandare se potrivește situației.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.