Știință

Ce sunt liniile albe de pe cerul Bucureștiului

Institutul Național de Fizica Materialelor explică de ce dârele albe lăsate de avioane au rămas ore întregi pe cerul Bucureștiului și legătura lor cu încălzirea globală.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI ·

Dâră de condensare lăsată de un avion pe cer senin, imagine ilustrativă
Dâră de condensare lăsată de un avion pe cer senin, imagine ilustrativă

Dârele albe lăsate de avioane au fost vizibile ore întregi pe cerul Bucureștiului în ultimele zile, iar aspectul lor i-a făcut pe mulți oameni să se întrebe de ce nu dispar rapid, așa cum se întâmplă de obicei. Institutul Național de Fizica Materialelor a explicat, într-o postare pe Facebook, fenomenul din spatele acestor linii persistente.

Ce sunt, de fapt, dârele persistente

Institutul explică faptul că este vorba despre dâre de condensare persistente, cunoscute în engleză drept „persistent contrails”. La altitudinea la care zboară avioanele, temperaturile sunt foarte scăzute, iar vaporii de apă proveniți din gazele de evacuare ale motoarelor întâlnesc aerul rece și pot forma rapid cristale de gheață.

Dacă atmosfera este suficient de umedă, aceste cristale nu dispar imediat. Ele continuă să se formeze și să se extindă, iar dâra lăsată de avion se poate transforma treptat într-o zonă asemănătoare unui nor subțire. Fenomenul depinde însă de condițiile atmosferice: nu toate avioanele lasă dâre care persistă și nu orice urmă albă de pe cer rămâne suficient de mult timp pentru a avea un efect climatic important.

Legătura cu încălzirea globală

Potrivit Institutului Național de Fizica Materialelor, dârele persistente pot contribui la formarea unor nori de gheață de tip cirrus. Aceștia pot influența modul în care căldura este reținută în atmosfera Pământului și, în anumite condiții, pot contribui la încălzirea globală - un subiect aflat în centrul atenției, mai ales după ce ONU a avertizat că temperatura medie globală a atins un nivel record în 2025.

Cercetătorii explică și de ce fenomenul are legătură cu fizica materialelor: formarea cristalelor de gheață presupune interacțiuni la nivel microscopic între moleculele de apă și particule extrem de mici. Institutul de la Măgurele studiază astfel de procese și dezvoltă, printre altele, materiale și senzori pentru monitorizarea mediului, dar și tehnologii care ar putea contribui în viitor la reducerea impactului aviației asupra climei.

Un fenomen explicabil, nu unul misterios

Liniile albe care rămân ore întregi pe cer nu sunt, așadar, un fenomen misterios: în anumite condiții de temperatură și umiditate, vaporii de apă se transformă în cristale de gheață care pot persista și se pot răspândi în atmosferă, explică Institutul Național de Fizica Materialelor.

Fenomenul contrailurilor persistente face parte dintr-un tablou mai larg al modului în care activitățile umane influențează clima, alături de alți factori analizați în ultimii ani de cercetătorii climatici, inclusiv raportările privind ritmul în care planeta stochează căldură mai rapid decât o poate elibera. Pentru locuitorii Bucureștiului, explicația oferită de institut oferă cel puțin un răspuns clar la o întrebare pusă frecvent în ultimele zile, pe măsură ce cerul orașului a rămas brăzdat de linii albe vizibile ore în șir.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.