Un avion de vânătoare F/A-18 Hornet al Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole (Ejército del Aire y del Espacio) a evoluat vineri după-amiază deasupra Aeroportului Internațional București Băneasa „Aurel Vlaicu”, în prima zi a Bucharest International Air Show 2026 — ziua rezervată antrenamentelor oficiale, cu acces liber pentru public.
Aeronava poartă codul de bord 12-17, iar pe derivă se văd două însemne: capul de pisică neagră, emblema unității din care face parte, și crucea de Burgundia, marcajul aviației militare spaniole. Programul zilei o plasa în blocul de la ora 15.00, alături de Turkish Stars, Rafale Solo Display și Pilatus PC-9M sloven.
Ce am văzut deasupra Băneasa
Evoluția a fost una tipic „de forță”: decolare cu postcombustie, urcare rapidă și un lanț de viraje strânse executate la limita de portanță, unde aerul umed condensează în lungul extradosului și pe marginile de atac. La treceri, avionul a apărut de dedesubt cu profilul inconfundabil al Hornetului — două deriveuri înclinate în afară, prizele de aer dreptunghiulare și cele două rezervoare suplimentare montate sub aripi.
Zgomotul a fost, previzibil, principalul efect scenic. Cele două motoare General Electric F404 ale Hornetului dezvoltă, fiecare, aproximativ 79 kN de tracțiune cu postcombustia cuplată, iar la altitudinile mici folosite în demonstrațiile aeriene diferența dintre un avion de linie și un avion de vânătoare devine imediat evidentă pentru publicul de la sol.
Avionul: un Hornet care a trecut prin trei vieți
F/A-18 Hornet este un avion de vânătoare multirol bireactor, proiectat inițial de McDonnell Douglas pentru aviația îmbarcată a Statelor Unite. Spania l-a cumpărat la începutul anilor '80 în varianta terestră EF-18, iar în inventarul spaniol aeronavele au primit designația proprie C.15 pentru versiunea monoloc și CE.15 pentru versiunea biloc, de instrucție.
Dimensiunile sunt modeste pentru un avion cu asemenea prezență: 17,07 metri lungime, 11,43 metri anvergură și 4,67 metri înălțime, la o masă maximă la decolare de circa 25.400 de kilograme. Viteza maximă depășește Mach 1,8, iar plafonul de zbor ajunge la aproximativ 15.240 de metri. Armamentul fix este tunul rotativ de 20 mm din botul aeronavei, la care se adaugă rachete aer-aer, bombe ghidate și poduri de ochire montate pe pilonii exteriori.
Din cele 96 de aeronave primite în total — 72 EF-18 și 24 F/A-18A cumpărate ulterior la mâna a doua din surplusul Marinei americane — Spania mai operează astăzi marea majoritate, modernizate în programul MLU la standardul EF-18M. Sunt, practic, avioane cu trei vieți: proiectate în anii '70, livrate în anii '80 și '90, apoi reconstruite electronic în anii 2000. Înlocuirea lor cu Eurofighter este deja în derulare.
