Elevi din 42 de școli ar putea avea ore de istorie în spațiul public, în piețe, lângă monumente și în clădiri cu semnificație istorică, prin proiectul-pilot „Istoria în Stradă”. Inițiativa, coordonată de Ministerul Educației și Cercetării, face parte din planul de acțiune al Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea extremismului violent, pus în consultare publică pe 12 noiembrie 2026.
Documentul propune 100 de lecții în aer liber, la care ar urma să participe 2.500 de elevi. Ideea de bază este ca măcar o oră de istorie să se țină acolo unde s-a petrecut evenimentul discutat sau unde acesta este amintit, nu doar în sala de clasă. Detaliile proiectului-pilot au fost relatate de Digi24 și de Playtech, pe baza planului de acțiune. Comunicatul Ministerului, transmis de Agerpres, prezintă strategia în ansamblu, dar nu menționează proiectul.
Ce înseamnă lecțiile în spațiul public
Elevii ar urma să studieze evenimentele istorice în raport cu spațiile fizice în care s-au produs. Scopul declarat este ca ei să înțeleagă mai bine cum a influențat trecutul comunitatea, orașul și țara, inclusiv felul în care istoria a modelat dezvoltarea localității în care trăiesc.
Orele ar avea loc lângă monumente, clădiri și piețe, dar și lângă alte obiective relevante pentru istoria locală și națională. În sursele consultate nu apar numele școlilor-pilot și nici lista județelor în care ar fi testat proiectul.
Ținte, calendar și coordonare
Planul stabilește trei ținte pentru etapa-pilot: 42 de școli, 100 de lecții desfășurate în spațiul public și 2.500 de elevi participanți. Autoritățile ar urma să urmărească și numărul de județe acoperite, precum și numărul de profesori implicați.
Proiectul ar fi coordonat de Ministerul Educației și Cercetării, prin inspectoratele școlare. Relatările diferă în privința calendarului: Digi24 indică pentru etapa-pilot perioada 2026-2027, iar Playtech scrie despre 2027-2030, ambele invocând același plan. Ambele surse precizează că, după testare, programul ar urma să fie extins treptat.
Finanțarea ar urma să vină din bugetele instituțiilor implicate, în limita sumelor aprobate, dar și din donații și sponsorizări.
Cum ar fi evaluat proiectul
Eficiența ar fi măsurată după cât de mult stimulează lecțiile interesul elevilor pentru istorie și pentru patrimoniul cultural. Un al doilea criteriu este nivelul de înțelegere a evenimentelor discutate la fața locului. Planul fixează și o țintă de satisfacție de 80% în rândul participanților, care ar urma să evalueze și eficiența metodei de predare, potrivit Playtech.
Contextul: strategia împotriva extremismului violent
Strategia este o inițiativă a Cancelariei Prim-Ministrului, a Ministerului Educației și Cercetării și a Ministerului Afacerilor Interne. Potrivit comunicatului Ministerului, ea urmărește prevenirea radicalizării în mediul educațional, pregătirea personalului din școli pentru a recunoaște situațiile de risc, promovarea valorilor democratice, dezvoltarea gândirii critice și combaterea dezinformării. Proiectul de hotărâre prevede și un comitet interministerial care să monitorizeze aplicarea strategiei.
Printre măsurile aflate în responsabilitatea Ministerului se numără evaluarea anuală a riscurilor în 100 de școli, începând cu 2027, și formarea a 4.000 de profesori consilieri școlari și profesori psihologi. Mai sunt prevăzute o rețea națională de practicieni, resurse educaționale deschise și activități extracurriculare pentru gândire critică. Potrivit Digi24, planul include și acțiuni sportive, de voluntariat, dezbateri și teatru.
Semnal a relatat recent și despre planul integrat pentru siguranța în școli pregătit de Guvern. Despre violența în școli a scris și anterior.
Ce urmează
Proiectul de hotărâre de Guvern este în consultare publică. Potrivit Playtech, propunerile pot fi trimise în zece zile calendaristice de la publicare. Până la aprobarea actului normativ, cifrele și calendarul rămân propuneri, iar aplicarea lor depinde de felul în care va fi organizat apoi pilotul.
Surse: Digi24, Playtech, Agerpres (comunicat al Ministerului Educației și Cercetării, 12 noiembrie 2026). Imagine de ilustrare: Mausoleul de la Mărășești. Foto: Andrei Stroe / Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0, decupată la 16:9.
