Guvernul României pregătește un plan integrat pentru siguranța în școli, cu responsabilități clare pentru instituții, măsuri de prevenție, mecanisme de intervenție rapidă și sancțiuni mai dure pentru actele de violență. Anunțul a fost făcut joi, 12 noiembrie, de premierul Luca Niculescu, după o reuniune la Palatul Victoria, potrivit Digi24.
În aceeași zi, Executivul a publicat în transparență decizională proiectul Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea extremismului violent. Documentul acoperă perioada 2027-2030 și propune o procedură distinctă pentru suspiciunile apărute în unitățile de învățământ, echipe mixte de intervenție și instruirea profesorilor, a consilierilor și a părinților.
Ce a spus premierul după reuniune
La reuniune au participat reprezentanți ai instituțiilor publice, ai organizațiilor neguvernamentale, ai sindicatelor din educație și ai Parlamentului, dar și părinți, elevi și reprezentanți ai școlilor. Niculescu a declarat că siguranța copiilor este o prioritate a Guvernului.
Premierul a spus că violența din mediul școlar nu mai poate fi tratată ca o problemă izolată și că nu este suficient să se intervină doar după un incident grav. „Trebuie să identificăm din timp situațiile de risc”, a afirmat el, adăugând că fiecare copil trebuie să se simtă în siguranță și ascultat.
Șeful Guvernului a precizat că există deja măsuri de prevenție, sprijin psihologic și intervenție, dar că este nevoie de mai mult. Printre soluțiile aflate în discuție se numără paza școlilor și o implicare mai activă a serviciilor sociale și a poliției locale. Participanții au fost rugați să descrie problemele concrete din școli, iar pe baza consultărilor Guvernul va elabora planul integrat.
De la atacurile din octombrie la un plan național
Subiectul se află pe agenda Executivului de la atacurile din școlile din Bistrița și Pitești, din luna octombrie. La Bistrița, în atacul cu cuțitul, au fost răniți o profesoară și un elev. Pe 21 octombrie, premierul a anunțat că Guvernul va pregăti un plan de măsuri, iar două zile mai târziu, după o ședință cu șase miniștri, a fost stabilit un pachet de șapte măsuri urgente, potrivit Puterea.ro.
Pachetul includea mai mulți paznici, mai mulți consilieri psihologici școlari, un mecanism de reacție rapidă, sancțiuni mai severe și o campanie media. Grupul de lucru este coordonat de ministrul Educației și Cercetării, Sorin Costreie. Semnal a relatat atunci despre ședința Guvernului după atacuri.
Procedură distinctă pentru suspiciunile de extremism violent
Proiectul de strategie prevede completarea actualei proceduri privind gestionarea cazurilor de violență școlară cu o secțiune dedicată intervenției în caz de suspiciune de comportament extremist violent. Comisiile pentru prevenirea și eliminarea violenței din școli ar urma să analizeze incidentele semnalate, factorii favorizanți și elementele de risc. Din 2027, autoritățile își propun să evalueze anual 100 de unități de învățământ și să întocmească tot atâtea rapoarte.
Documentul introduce și mai multe garanții. Evaluările nu vor putea fi folosite pentru clasificarea preventivă a elevilor și nu se vor baza exclusiv pe opiniile exprimate, pe apartenența la un grup, pe caracteristicile personale sau pe manifestări comportamentale izolate. Vor conta contextul, gravitatea și caracterul cumulativ al elementelor constatate.
Profesorii ar urma să fie instruiți să recunoască situațiile care cer atenție și să aplice procedurile de semnalare. Proiectul enumeră, printre exemple, simbolurile și mesajele extremiste, automutilările, manifestările agresive și schimbările din comportamentul digital. Raportările vor fi, de regulă, statistice și agregate, iar datele personale ale unui elev vor putea fi transmise doar dacă sunt necesare gestionării cazului.
Echipe mixte, părinți informați și personal instruit
Cazurile identificate în rândul adolescenților și tinerilor, inclusiv al celor aflați în plasament, ar urma să fie gestionate de echipe mixte, formate din reprezentanți ai școlilor, Poliției, direcțiilor de protecție a copilului, serviciilor sociale și sistemului sanitar. La nivelul prefecturilor vor fi încheiate protocoale de colaborare, iar în 2027-2030 ținta este un mecanism național standard de raportare și intervenție.
Din trimestrul al treilea al anului 2027, școlile și Poliția ar urma să organizeze sesiuni de informare pentru părinți și tutori legali. Planul prevede 1.250 de sesiuni și informarea a 50.000 de părinți despre simbolurile extremiste, metodele de recrutare și schimbările de comportament care pot indica un risc.
Strategia propune formarea a 4.000 de profesori consilieri școlari și profesori psihologi, cu cel puțin 40 de ore de pregătire fiecare. Anual vor fi instruiți și minimum 100 de angajați din personalul medico-sanitar și de pază, cu cel puțin 20 de ore fiecare. Agenții de pază vor semnala doar incidente concrete, fără evaluări individuale ale elevilor, iar personalul medical va ține un registru intern al cazurilor observate.
Ministerul Educației ar urma să coordoneze și un „atlas al indicatorilor radicalizării”, până în trimestrul al treilea din 2027. Luați separat, indicatorii nu vor putea justifica declararea unui elev drept radicalizat.
Elevi-ambasadori, educație media și conținut ilegal online
Planul prevede o rețea de 100 de elevi-ambasadori ai drepturilor și libertăților fundamentale, care să acopere toate județele și să organizeze 50 de activități pe an. Elevii vor participa voluntar, nu vor evalua riscul de radicalizare și nu vor monitoriza colegii. Din 2027 ar urma să existe și o campanie națională anuală despre valorile democratice, cu 50.000 de elevi beneficiari, iar tema extremismului violent ar intra în campania „Tăcerea e tot violență. Vocea ta e soluția”.
În 2027-2030, autoritățile vor să promoveze disciplinele opționale de educație digitală în 50 de școli, cu 10.000 de elevi și 500 de profesori formați. Elevii ar urma să învețe să verifice informațiile și să recunoască manipularea, conținutul generat cu inteligență artificială și conturile neautentice.
Proiectul urmărește și scurtarea timpului în care ordinele de eliminare a conținutului ilegal ajung la platformele online. ANCOM ar urma să coordoneze cooperarea dintre instituții și furnizorii de servicii digitale. În nota de fundamentare, Guvernul indică rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie, printre care Facebook, Instagram, X, Telegram, YouTube și TikTok, drept principale medii de distribuire a propagandei. Platformele de gaming, între care Discord, Roblox și Minecraft, sunt descrise drept medii emergente, mai ales în rândul tinerilor.
Definiția extremismului violent și calendarul legislativ
Strategia propune o definiție de lucru, fără forță juridică obligatorie: extremismul violent înseamnă promovarea, sprijinirea sau punerea în aplicare a unor acțiuni violente motivate de o ideologie politică, rasială, etnică, religioasă sau de alte forme de intoleranță. Exprimarea pașnică a opiniilor, chiar radicale sau critice la adresa autorităților, nu intră în această categorie atât timp cât nu există incitare la violență. Actele de terorism sunt reglementate separat.
Separat de măsurile privind radicalizarea, strategia prevede analizarea legislației despre agresiuni, hărțuire și intimidare a elevilor și profesorilor. Analiza ar urma să fie gata în ultimul trimestru din 2027, proiectele de modificare să fie avizate până în decembrie 2028, iar noile reglementări să fie adoptate până în iunie 2029. Ținta este un act normativ cu măsuri de prevenire, sesizare și intervenție, plus sancțiunile pentru violența împotriva elevilor și a cadrelor didactice.
Proiectul de strategie se află în consultare publică pe site-ul Ministerului Educației.
