Guvernul a pus joi, 12 noiembrie, în consultare publică Strategia națională pentru prevenirea și combaterea extremismului violent, un document care urmărește să oprească radicalizarea tinerilor prin școală, familie și instituțiile statului. Proiectul prevede formarea a 4.000 de consilieri, psihologi și angajați din educație, care ar urma să recunoască primele semne ale radicalizării. Propunerile pot fi trimise până pe 23 noiembrie.
Ce prevede proiectul
Strategia a fost publicată în transparență decizională după reuniunea Grupului de lucru pentru prevenirea violenței în mediul școlar, la care premierul Luca Niculescu a anunțat inițiativa. Documentul este coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului, iar ProTV scrie că a fost elaborat după consultări cu reprezentanți ai OCDE.
Planul de acțiune acoperă perioada 2027-2030, potrivit Adevărul. Capital notează că titlul proiectului indică intervalul 2026-2029, dar numeroase măsuri sunt programate pentru anii 2027-2030. Printre acțiunile prevăzute se numără:
- evaluarea anuală a riscurilor în 100 de școli;
- programe de informare pentru 50.000 de părinți despre felul în care copiii pot fi atrași de extremism;
- o hartă a cazurilor de radicalizare, cu accent pe tinerii cu risc de abandon școlar, pe cei din plasament, din centre educative și din locuri de detenție;
- echipe mixte, cu poliție, asistență socială, psihologi, școală și DGASPC, pentru cazurile individuale.
Rolul profesorilor, al familiei și al cultelor
Potrivit ProTV, profesorii ar urma să urmărească elevii cu tendințe antisociale. Ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, Sorin Ionescu, a spus că rolul cadrului didactic trebuie accentuat, de la învățătorul din primar până la dirigintele și profesorul consilier.
Părinții și tutorii ar afla de la specialiști, care ar merge prin școli, care sunt simbolurile și metodele de recrutare ale grupărilor extremiste. Printre schimbările de comportament care ar trebui să alerteze familia, ProTV enumeră tatuajele și inscripțiile de pe haine, replicile verbale, automutilările și acțiunile agresive. Familiile ar fi îndrumate să verifice prezența digitală a copiilor și anturajul lor.
În plan sunt implicate și cultele religioase, cluburile sportive și autoritățile locale. Adevărul precizează că documentul nu vizează opiniile ideologice, politice sau religioase legitime și că elevii nu vor fi etichetați drept radicalizați pe baza unor indicatori izolați. Rețeaua de elevi-ambasadori ai drepturilor fundamentale nu va avea rolul de a-și supraveghea colegii.
Mediul online, în centrul riscurilor
Strategia indică rețelele sociale, aplicațiile de mesagerie criptată și platformele video drept principale canale de propagandă. Jocurile online sunt menționate ca medii noi de răspândire, mai ales în rândul tinerilor. Adevărul citează din document exemple precum Discord, Roblox și Minecraft.




