Educație

Anti-extremism: Guvernul vrea 4.000 de specialiști formați

Proiectul de strategie împotriva extremismului violent implică școala, familia și cultele. Sindicatele și ONG-urile avertizează că testul real este aplicarea.

de Marian Tomita · · Asistat de AI

Elevi așezați la mese într-o sală de clasă din Suedia, lucrând pe tablete și caiete, în timp ce profesoara stă în picioare în fundal
Elevi așezați la mese într-o sală de clasă din Suedia, lucrând pe tablete și caiete, în timp ce profesoara stă în picioare în fundal

Guvernul a pus joi, 12 noiembrie, în consultare publică Strategia națională pentru prevenirea și combaterea extremismului violent, un document care urmărește să oprească radicalizarea tinerilor prin școală, familie și instituțiile statului. Proiectul prevede formarea a 4.000 de consilieri, psihologi și angajați din educație, care ar urma să recunoască primele semne ale radicalizării. Propunerile pot fi trimise până pe 23 noiembrie.

Ce prevede proiectul

Strategia a fost publicată în transparență decizională după reuniunea Grupului de lucru pentru prevenirea violenței în mediul școlar, la care premierul Luca Niculescu a anunțat inițiativa. Documentul este coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului, iar ProTV scrie că a fost elaborat după consultări cu reprezentanți ai OCDE.

Planul de acțiune acoperă perioada 2027-2030, potrivit Adevărul. Capital notează că titlul proiectului indică intervalul 2026-2029, dar numeroase măsuri sunt programate pentru anii 2027-2030. Printre acțiunile prevăzute se numără:

  • evaluarea anuală a riscurilor în 100 de școli;
  • programe de informare pentru 50.000 de părinți despre felul în care copiii pot fi atrași de extremism;
  • o hartă a cazurilor de radicalizare, cu accent pe tinerii cu risc de abandon școlar, pe cei din plasament, din centre educative și din locuri de detenție;
  • echipe mixte, cu poliție, asistență socială, psihologi, școală și DGASPC, pentru cazurile individuale.

Rolul profesorilor, al familiei și al cultelor

Potrivit ProTV, profesorii ar urma să urmărească elevii cu tendințe antisociale. Ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, Sorin Ionescu, a spus că rolul cadrului didactic trebuie accentuat, de la învățătorul din primar până la dirigintele și profesorul consilier.

Părinții și tutorii ar afla de la specialiști, care ar merge prin școli, care sunt simbolurile și metodele de recrutare ale grupărilor extremiste. Printre schimbările de comportament care ar trebui să alerteze familia, ProTV enumeră tatuajele și inscripțiile de pe haine, replicile verbale, automutilările și acțiunile agresive. Familiile ar fi îndrumate să verifice prezența digitală a copiilor și anturajul lor.

În plan sunt implicate și cultele religioase, cluburile sportive și autoritățile locale. Adevărul precizează că documentul nu vizează opiniile ideologice, politice sau religioase legitime și că elevii nu vor fi etichetați drept radicalizați pe baza unor indicatori izolați. Rețeaua de elevi-ambasadori ai drepturilor fundamentale nu va avea rolul de a-și supraveghea colegii.

Mediul online, în centrul riscurilor

Strategia indică rețelele sociale, aplicațiile de mesagerie criptată și platformele video drept principale canale de propagandă. Jocurile online sunt menționate ca medii noi de răspândire, mai ales în rândul tinerilor. Adevărul citează din document exemple precum Discord, Roblox și Minecraft.

Proiectul amintește că doar 47% dintre tinerii de 16-24 de ani au competențe digitale de bază, față de 70% media Uniunii Europene. Potrivit Prompt Media, 35% dintre tineri declară că petrec peste două ore pe zi pe rețelele sociale. Amenințarea de extremism violent este considerată scăzută în România, dar țara ar fi într-o „etapă de vulnerabilitate latentă”.

Reacțiile sindicatelor și ale ONG-urilor

Marius Nistor, președintele Federației Sindicale Spiru Haret, a criticat ideea că profesorul ar deveni responsabil cu siguranța elevilor. El a cerut pază corespunzătoare în școli și experți care să intervină atunci când apar situații de risc.

Organizațiile neguvernamentale, chemate să sprijine planul cu voluntari, spun că adevăratul examen este practica. Monica Ploeșteanu, specialist în educație la organizația Teach, a explicat că profesorii pot lucra cu elevii prin ascultare, activități extrașcolare și rutine de autoreglare. Ea a adăugat că familia și specificul comunității trebuie luate în calcul.

Criminologul Lidia Stoica a declarat pentru Adevărul că măsurile de educație civică sunt utile, dar greu de aplicat fără investiții în școlile aflate în clădiri degradate. Ea a atras atenția și asupra încrederii scăzute în instituții și a susținut că adulții trebuie incluși în campaniile de prevenire.

Fără buget propriu și cu termen până în 2030

Proiectul nu are un buget separat. Capital notează că măsurile ar urma să fie finanțate din bugetele instituțiilor implicate, în limita sumelor aprobate anual. ProTV remarcă faptul că timpul de implementare este generos, anul 2030, și că documentul de 30 de pagini nu detaliază toate măsurile concrete.

Strategia prevede un Comitet interministerial format din 15 instituții, între care MAI, Educația, Justiția și Parchetul General. Comitetul s-ar reuni o dată la două luni și ar raporta anual premierului, potrivit Adevărul. După consultarea publică, proiectul urmează să fie aprobat prin hotărâre de Guvern.

Pe aceeași temă, Semnal a relatat despre planul integrat pentru siguranța în școli pregătit de Guvern, despre planul pentru siguranța în școli anunțat de premier și despre violența în școli, un fenomen în creștere.

Foto: Sofiapedagog / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0 (decupată 16:9). Imagine ilustrativă, dintr-o școală din Suedia.

DistribuieFacebookXWhatsApp

PARTE DIN RUBRICA

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.