Peste jumătate dintre români, 51,9%, consideră că principala responsabilitate pentru prevenirea violenței în școli le revine părinților și familiilor elevilor, potrivit unui sondaj INSCOP Research publicat miercuri, 11 noiembrie. Doar 16,6% indică Ministerul Educației drept principal responsabil, iar 14,2% îi arată pe profesori și pe conducerile școlilor.
Rezultatele au fost relatate de Digi24, pe baza raportului INSCOP și a unui comunicat al institutului. Sondajul a fost realizat la solicitarea platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.
Cine ar trebui să răspundă pentru violența din școli
La întrebarea cui revine principala responsabilitate pentru prevenirea violenței în școli, respondenții au răspuns astfel: părinții și familiile elevilor (51,9%), Ministerul Educației (16,6%), profesorii și conducerile unităților de învățământ (14,2%), poliția (7,9%) și elevii înșiși (6,9%). Un procent de 2,6% nu a oferit un răspuns.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a spus, într-un comunicat citat de Digi24, că rezultatele arată că românii văd violența din școli în primul rând ca pe o problemă de educație în familie. În percepția lor, a explicat el, școala trebuie să completeze educația primită acasă, nu doar să aplice disciplină sau să cheme autoritățile.
Ce soluții preferă românii
Întrebați care ar fi cea mai bună soluție pentru reducerea violenței, 37,3% dintre respondenți au indicat implicarea mai activă a părinților în educația și supravegherea copiilor. Urmează sancțiunile mai severe pentru elevii care comit acte de violență (21,5%), controalele de securitate mai stricte la intrarea în școli (19%) și programele de prevenire și de educație pentru comportament (12,8%). Creșterea numărului de psihologi și consilieri școlari a fost aleasă de 7,2%, iar 2,2% nu au știut sau nu au răspuns.
Ștefureac a atras atenția că, deși familia este considerată principala responsabilă, o parte importantă a populației preferă soluții bazate pe sancțiuni și pe controale de securitate, nu pe consiliere psihologică sau programe educative.
Diferențe în funcție de vârstă, educație și opțiune politică
Responsabilitatea părinților este indicată într-o proporție peste medie de votanții PNL și USR, de persoanele de peste 60 de ani, de cele cu studii superioare și de locuitorii marilor orașe. Votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cele cu educație primară și angajații din sectorul public atribuie, mai des decât media, responsabilitatea Ministerului Educației. Votanții USR și AUR, precum și persoanele între 30 și 44 de ani, spun mai des decât media că vina revine profesorilor și conducerii școlilor.
La soluții, măsurile care presupun implicarea părinților sunt preferate de votanții PNL și USR, de persoanele de peste 60 de ani, de cele cu studii superioare și de bucureșteni. Sancțiunile mai severe sunt susținute peste medie de votanții AUR, de persoanele între 30 și 44 de ani, de cele cu educație primară și de angajații din sectorul privat. Controalele de securitate mai stricte sunt preferate în special de votanții PSD și AUR, de persoanele între 45 și 59 de ani, de cele cu educație primară și de locuitorii din mediul rural. Programele de prevenire sunt susținute mult peste medie de votanții PNL și de tinerii sub 30 de ani.
Potrivit lui Ștefureac, diferențele arată că nu există un consens la fel de puternic asupra soluțiilor precum există asupra gravității problemei. El a spus că reducerea violenței în școli necesită atât implicarea părinților, cât și măsuri instituționale credibile.
Cum a fost făcut sondajul
Datele au fost culese între 26 octombrie și 2 noiembrie 2026, prin metoda mixed-mode secvențial, cu interviuri telefonice (CATI) și online (CAWI). Eșantionul a avut 1.197 de persoane, dintre care 1.081 de respondenți CATI și 116 respondenți CATI to CAWI. Este reprezentativ pentru populația neinstituționalizată din România, cu vârsta de 18 ani și peste, pe sex, vârstă și ocupație. Eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un grad de încredere de 95%.
Un sondaj măsoară percepțiile respondenților, nu eficiența unor măsuri împotriva violenței. Despre fenomen, Semnal a relatat și avertismentul despre violența în școli ca fenomen în creștere, precum și cazurile de elevi care vin la cursuri cu arme albe.
Imaginea este ilustrativă.
Sursa informațiilor: sondajul INSCOP Research și Digi24.
