Trei bărbați au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției după ce ar fi promis 10.000 de euro unui inspector ONJN, din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, într-un dosar de cumpărare de influență. Banii urmau să-i ajute să obțină plata unor câștiguri de aproximativ 100.000 de euro, pe care o casă de pariuri refuzase să le achite. Acordurile au fost încheiate la 22 octombrie 2026, iar Tribunalul București urmează să decidă dacă le admite.
Informațiile provin din comunicatul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, preluat de Agerpres. Procurorii au încadrat faptele drept cumpărare de influență în cazul unuia dintre inculpați și drept complicitate la această infracțiune în cazul celorlalți doi.
Cauza are ca obiect infracțiuni de corupție, nu o fraudă în sens clasic. Cumpărarea de influență înseamnă, în esență, a promite sau a oferi bani ori alte foloase unei persoane care are, sau lasă să se creadă că are, influență asupra unui funcționar, ca să-l determine să facă ceva în exercitarea atribuțiilor. Complicitatea presupune ajutorul dat altcuiva pentru săvârșirea faptei.
De la 300 de bilete la petiții către ONJN
Potrivit procurorilor, unul dintre inculpați plasase aproximativ 300 de bilete la o casă de pariuri și susținea că sunt câștigătoare. Valoarea câștigurilor a fost estimată la circa 100.000 de euro.
Operatorul de jocuri de noroc a refuzat plata. A considerat că biletele încălcau regulamentul de joc și a dispus restituirea sumelor mizate. Comunicatul nu spune despre ce operator este vorba și nici în ce ar fi constat încălcările de regulament.
Nemulțumit de răspunsurile primite, inculpatul a trimis mai multe petiții către ONJN, instituția care reglementează domeniul jocurilor de noroc din România. De aici a pornit povestea care a ajuns, câteva luni mai târziu, în fața procurorilor.
Intermediarii și inspectorul
Între 3 august și 10 septembrie 2026, inculpatul a apelat, prin intermediul celorlalți doi, la un inspector din cadrul ONJN. Anchetatorii spun că se credea despre acesta că are influență asupra funcționarilor care soluționează petițiile. În schimbul intervenției, inculpatul a promis un folos patrimonial.
Cei doi intermediari au inițiat și au menținut legătura cu inspectorul. I-au transmis petițiile, biletele de pariuri și alte informații necesare și au participat la negocierea condițiilor financiare. Unul dintre ei a calificat drept „onorabil” un procent de până la 10% din suma urmărită.
La 10 septembrie 2026, într-o întâlnire la care au participat toți cei implicați, inculpatul în interesul căruia se făcea intervenția a promis personal că îi va da inspectorului 10.000 de euro, în două tranșe. Intermediarii au susținut înțelegerea și s-au prezentat drept garanți ai respectării ei. Comunicatul vorbește despre o promisiune, nu despre o plată efectivă.
Suma promisă corespunde exact procentului de 10% din câștigurile contestate, de aproximativ 100.000 de euro. Comunicatul nu spune dacă petițiile au fost soluționate în vreun fel sau dacă operatorul a plătit, până la urmă, vreo sumă din cele 300 de bilete. Din textul oficial nu reiese că ar fi existat o astfel de plată.
Inspectorul apare în comunicat doar ca autor al denunțului: el a sesizat organele de urmărire penală la 5 august 2026, înainte de întâlnirea din septembrie.
