România este considerată țara cu cei mai mulți lucrători în domeniul videochatului la nivel global, potrivit mai multor estimări din industrie. Întrebat în scris de Digi24 câți bani aduce acest sector la bugetul de stat, ANAF a răspuns, la mijlocul lunii septembrie, că nu poate furniza o astfel de cifră. La mai puțin de două săptămâni distanță, președintele instituției, Adrian Nica, a oferit un răspuns diferit într-un podcast.
Ce a răspuns oficial ANAF pentru Digi24
În răspunsul transmis redacției, ANAF a explicat că activitatea de videochat nu are o încadrare distinctă nici în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), nici în Clasificarea Activităților din Economia Națională (CAEN). Pentru persoanele fizice, nici Declarația unică, formularul prin care se raportează veniturile și contribuțiile sociale, nu prevede o categorie separată pentru acest tip de venituri. Din acest motiv, instituția a precizat că se află în imposibilitatea de a furniza informații despre sumele generate de acest segment economic.
Șeful ANAF: „Cifrele sunt destul de bune"
Mai puțin de două săptămâni mai târziu, Adrian Nica a abordat subiectul într-un interviu pentru podcastul lui Vlad Mercori. Întrebat direct câți bani ajung la buget de la persoanele care practică videochat, șeful ANAF a răspuns: „Cifrele sunt destul de bune. Cred că în jurul a câteva miliarde de lei".
Nica a adăugat că instituția poate estima relativ ușor veniturile persoanelor active pe platformele de profil, întrucât tarifele acestora sunt publice, iar timpul petrecut online poate fi calculat. Președintele ANAF a mai transmis mesajul că metodele de evitare a impozitării folosite în trecut de unii dintre cei activi în domeniu nu mai funcționează, instituția având acum acces mai bun la datele financiare relevante.
400.000 de lucrători și scheme de evitare a taxelor, raportate încă din 2023
Discuția despre amploarea industriei nu este nouă. Acum trei ani, fostul șef al ANAF declara că în România ar lucra nu mai puțin de 400.000 de persoane în domeniul videochatului, iar ulterior, oficialii Direcției de Antifraudă au descris mai multe scheme prin care banii din această industrie ocoleau impozitarea legală. În 2025, reprezentanții Antifraudă anunțau identificarea a cel puțin 500 de persoane active în videochat cu venituri nedeclarate de milioane de lei.
Printre cazurile individuale verificate de ANAF s-a numărat și un bărbat de 49 de ani care a făcut avere pe OnlyFans și a ajuns în vizorul fiscului pentru veniturile nedeclarate.
De ce a devenit România un centru al industriei videochat
Potrivit unor statistici citate frecvent în spațiul public, România ar găzdui cel mai mare număr de lucrători din domeniul videochatului la nivel mondial, fenomen explicat de specialiști prin costurile reduse ale forței de muncă, nivelul ridicat de cunoaștere a limbilor străine și infrastructura de internet performantă, comparativ cu alte piețe. Orașe precum Timișoara și Cluj-Napoca sunt citate adesea drept centre importante ale industriei, cu zeci de studiouri care angajează sau contractează persoane pentru platforme internaționale de videochat.
Modelul de lucru variază de la angajare directă în studiouri, unde o parte din venituri revine operatorului platformei, până la activitate independentă, desfășurată direct de pe conturi personale pe site-uri precum OnlyFans. Această a doua variantă face și mai dificilă urmărirea fiscală a veniturilor, întrucât banii ajung direct din străinătate în conturile bancare ale persoanelor fizice, fără intermediul unei firme înregistrate în România.
O industrie greu de cuantificat oficial, dar vizibilă în controale
Lipsa unei încadrări CAEN sau COR distincte pentru videochat face dificilă raportarea statistică oficială a acestui sector, chiar dacă dimensiunea sa financiară pare să fie, potrivit declarațiilor publice ale ANAF, una semnificativă. Pe de altă parte, ofensiva ANAF împotriva veniturilor online nedeclarate, care vizează și alte categorii de creatori de conținut sau comercianți online, arată că instituția și-a extins în ultimii ani capacitatea de a urmări plățile venite din străinătate către conturile românilor.
Discrepanța dintre răspunsul oficial transmis în scris către presă și declarația publică a președintelui instituției, făcută în cadrul unui podcast, ilustrează totuși o problemă mai largă: absența unei metodologii unitare de raportare pentru veniturile provenite din activități economice relativ noi, care nu se regăsesc încă în nomenclatoarele oficiale ale statului. Până la o eventuală actualizare legislativă, anunțată de altfel de Nica drept posibilă, cifrele privind contribuția reală a industriei la bugetul public rămân, cel puțin oficial, estimative.
