Sinagoga din strada Sfânta Vineri, în Sectorul 3 al Capitalei, este cel mai mare lăcaș de cult mozaic din București și un monument istoric cu o poveste de peste 150 de ani. Ridicată între 1864 și 1866 și inaugurată pe 6 iulie 1867, Templul Coral rămâne și astăzi un loc de rugăciune activ al comunității evreiești din oraș.
Informațiile de bază au fost publicate de Știrile ProTV. Detaliile de context provin din surse de istorie și de patrimoniu, citate în text.
O sinagogă gândită după modelul Vienei
Inițiativa a aparținut lui Isaac Leib Weinberg, lider al unei comunități evreiești care susținea modernizarea vieții religioase. Proiectul urmărea o sinagogă impunătoare, comparabilă cu edificiile religioase din marile capitale europene.
Modelul ales a fost Sinagoga din Tempelgasse, din Viena, proiectată de arhitectul Ludwig Förster și distrusă în 1938, în timpul regimului nazist din Austria. Prin asemănarea cu acel model, clădirea din București păstrează forma unui edificiu care nu mai există.
Terenul a fost cumpărat de comunitatea evreiască în 1857, în zona cunoscută atunci drept Mahalaua Stelei. Planurile inițiale aveau influențe gotice, dar au fost modificate ulterior.
Cum a fost construit lăcașul, între 1864 și 1867
Șantierul: de la piatra de temelie la 1866
Lucrările au început în 1864, sub coordonarea Asociației pentru Construirea Templului. Proiectul a fost realizat de arhitecții vienezi I. Enderle și Gustav Freiwald, în stil mauro-bizantin. Piatra de temelie a fost pusă pe 21 iulie 1864, iar lucrările au avansat până la începutul anului 1866.
Incendiul care a amânat inaugurarea
Deschiderea a fost amânată după ce clădirea a fost incendiată, în contextul unor manifestații antisemite din acea perioadă. Potrivit unei prezentări culturale a monumentului, protestele erau legate de discuția despre acordarea cetățeniei evreilor. Fondurile pentru refacere au fost strânse inclusiv cu sprijinul domnitorului Carol I.
Ceremonia de inaugurare a avut loc pe 6 iulie 1867. A fost condusă de rabinul Antoine Lévy, în prezența unor reprezentanți ai autorităților și a unor diplomați străini.
Ce înseamnă „coral” și cum arată clădirea
Numele vine de la cor. O sinagogă nu are, de regulă, cor, dar când există unul, lăcașul este numit „coral”. Potrivit aceleiași prezentări culturale, este singura sinagogă din România care mai păstrează acest obicei.
