S&P Global Ratings urmează să publice vineri noua evaluare a ratingului suveran al României, potrivit Digi24. Țara se află pe ultima treaptă recomandată investițiilor, iar o retrogradare ar coborî-o în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”.
Fitch și Moody’s au menținut în această vară România în categoria recomandată investițiilor, dar au păstrat perspectiva negativă. Fitch a reconfirmat calificativul la sfârșitul lunii iulie, iar Moody’s a luat o decizie similară în august. S&P este ultima dintre cele trei mari agenții care evaluează în acest an bonitatea României.
De ce contează verdictul S&P
Economistul Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a explicat că evaluarea S&P este urmărită cu atenție deoarece agenția are cea mai mare cotă de piață dintre cele trei.
„S&P este agenția de rating cu cea mai mare cotă de piață. Este cea mai urmărită și acordă cele mai multe ratinguri dintre toate cele trei. De asta este importantă. Dacă un investitor ar alege să se uite la o singură agenție, la S&P s-ar uita, pentru că este cea mai mare dintre toate”, a declarat expertul.
Între timp, Ministerul Finanțelor a publicat date bugetare mai noi, iar respingerea Guvernului Mureșan în Parlament a prelungit criza politică exact înaintea verdictului agenției.
Deficitul a scăzut cu aproape 27 de miliarde de lei
Deficitul bugetar a coborât după primele opt luni ale anului la 59,42 miliarde de lei, echivalentul a 2,89% din PIB. În aceeași perioadă din 2025, deficitul ajunsese la 86,36 miliarde de lei, respectiv 4,51% din PIB. Diferența este de aproape 27 de miliarde de lei.
Veniturile statului au crescut cu aproape 48 de miliarde de lei, sau 11,4%. Cheltuielile au fost cu aproximativ 21 de miliarde de lei mai mari decât anul trecut, un avans de 4,2%.
Cea mai importantă contribuție a venit din TVA. Statul a încasat 103,4 miliarde de lei în primele opt luni, cu 20,8 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025. Creșterea de 25,2% trebuie privită însă în contextul majorării cotei standard de TVA de la 19% la 21%, al modificării cotelor reduse și al creșterii altor taxe.
Cheltuielile de personal au scăzut cu 3,8%, iar cele cu asistența socială au fost cu doar 0,3% mai mici. În ansamblu, cheltuielile statului au continuat să crească.
Argumentul cifrelor, contestat de un profesor de economie
Codîrlașu consideră că reducerea deficitului este argumentul decisiv care ar putea convinge agenția să păstreze România în categoria recomandată investițiilor.
„Pentru orice investitor contează cifrele. Nu îl interesează promisiuni sau povești. Contează cifrele, iar cifrele sunt în favoarea noastră. Am livrat în reducerea deficitului bugetar și cred că, dacă S&P ne va menține ratingul, acesta va fi motivul”, a explicat economistul.
Profesorul de economie Cristian Păun a avertizat însă că ajustarea s-a bazat în principal pe creșterea taxelor, în timp ce reducerea cheltuielilor a fost limitată. În opinia sa, agenția va analiza mai ales dacă această corecție poate fi continuată.
El a atras atenția și asupra scăderii producției industriale din ultimii ani și asupra climatului nefavorabil investițiilor private.
„Noi nu am rezolvat nimic din ceea ce consideră unii că am fi rezolvat. Până la urmă, am făcut o corecție a deficitului bugetar prin niște măsuri foarte slabe de reducere a cheltuielilor și prin creșteri de taxe, dar problemele sunt tot acolo. Suntem într-o economie aproape stagnantă, iar deficitul are toate șansele să își reia trendul dacă nu mai încasezi suficienți bani la buget”, a declarat Păun, joi.
