Aproape un sfert dintre tinerii români nu lucrează și nu urmează nicio formă de educație sau pregătire profesională, arată raportul „Education at a Glance 2026”, publicat marți de OCDE. Procentul înregistrat în România este cu nouă puncte peste media statelor membre ale organizației.
Ce arată datele
În 2025, 23% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 24 de ani nu aveau un loc de muncă și nu urmau nicio formă de educație sau formare profesională. Media OCDE pentru aceeași categorie de vârstă a fost de 14%. Acești tineri fac parte din categoria NEET, denumirea folosită pentru persoanele care nu sunt încadrate în muncă și nu participă la educație sau formare profesională.
Raportul avertizează că perioadele prelungite de inactivitate la începutul vieții profesionale pot avea efecte negative de durată asupra veniturilor și a parcursului socio-economic al tinerilor. Situația din România se înscrie astfel într-un tipar deja semnalat anterior: țara noastră se numără printre statele europene cu cele mai ridicate ponderi de tineri NEET.
Doar 19% dintre adulții români au studii universitare
La nivelul statelor OCDE, nivelul de educație al populației a atins un maxim istoric în 2025. În medie, 43% dintre adulții de vârstă activă, cu vârste între 25 și 64 de ani, dețin o calificare universitară, iar 39% au absolvit învățământul liceal sau postliceal.
În România, numai 19% dintre adulții din aceeași categorie de vârstă au studii universitare, mai puțin de jumătate din media OCDE. În schimb, 56% au studii liceale sau postliceale, peste media de 39% înregistrată la nivelul organizației. Datele mai arată o scădere a ponderii calificărilor profesionale de nivel liceal în rândul generațiilor mai tinere: 59% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani aveau o astfel de calificare, față de doar 45% în cazul celor cu vârste între 25 și 34 de ani.
Șomajul tinerilor cu studii superioare a scăzut
Rata șomajului în rândul tinerilor adulți cu studii superioare din România s-a redus de la 6% în 2015 la 3% în 2025. La nivelul statelor OCDE pentru care există date comparabile, rata medie a coborât în același interval de la 7% la 5%.
Importanța educației pe piața muncii se reflectă și în nivelul veniturilor. Angajații români care lucrează cu normă întreagă și au absolvit cel mult un liceu teoretic câștigă cu 11% mai puțin decât media națională. Diferența este de 8% în cazul absolvenților de învățământ liceal vocațional și ajunge la 18% pentru persoanele care nu au terminat liceul. La nivelul OCDE, decalajele salariale sunt de 13%, 17% și, respectiv, 31%.
Raportul remarcă astfel o particularitate a României: persoanele cu studii liceale vocaționale au un decalaj salarial mai redus față de media națională decât absolvenții de liceu teoretic, în timp ce, la nivelul OCDE, situația este inversă.
Context: o generație rămasă în urmă
Ponderea ridicată a tinerilor NEET se adaugă altor semnale de alarmă privind sistemul educațional românesc, precum rezultatele slabe obținute de elevii români la testarea PISA 2025, unde diferențele dintre mediul urban și cel rural rămân considerabile. Discrepanțele dintre generații și dintre zonele urbane și cele rurale par să se accentueze, iar rapoartele internaționale semnalează constant nevoia unor politici publice dedicate acestei categorii de tineri.
Nivelul educației influențează și accesul la locuri de muncă ce permit desfășurarea activității de acasă. În România, 10% dintre angajații cu studii superioare lucrează de acasă, ocazional sau în mod obișnuit, comparativ cu numai 2% dintre cei care au studii liceale sau postliceale. Procentele sunt considerabil mai reduse decât mediile OCDE, unde 42% dintre angajații cu studii superioare lucrează cel puțin ocazional de acasă, față de 18% dintre cei cu studii liceale sau postliceale.
