Filmul HOPE al regizorului Na Hong-jin este o tocăniță cinematografică cu aproape toate genurile de film. Titlul filmului nu are legătură cu speranța așa cum probabil ești tentat să crezi, ci e vorba de o localitate cu ieșire la mare, un port de pescari unde se întâmplă toată nebunia, un port care are totodată și drumuri prin munți și păduri virgine.
Ce avem pe plus la acest film dincolo de bugetul colosal, un buget estimat la aproape 50.000.000 de dolari, echivalentul la peste 70 miliarde de woni? În primul rând locațiile alese. Deși vorbim de o producție sud-coreeană, multe din scenele apocaliptice se întâmplă în ROMÂNIA și sunt filmate în Munții Retezat și Valea Sâmbetei din Munții Făgăraș. Imaginea e impecabilă în toate momentele. Extrem de atentă la cele mai minuțioase detalii. Modul cum au redat carnagiul și distrugerea unor zone din port, dezastrul colosal lăsat în urmă de monștrii, totul te duce cu gândul la zone devastate de uragane, tornade și taifunuri.
De ce HOPE e o tocăniță? În primul rând este un thriller pentru că are o mulțime de scene pline de suspans, de adrenalină, modul în care se întâmplă descoperirea, totul te ține aproape de ecran cu sufletul la gură. HOPE e totodată un SF coreean pentru că e un film cu ALIEN. E simplu. HOPE e film de acțiune pentru că scenele cu mașini, cu oameni călare, cu monștrii care aleargă sunt extrem de intense, de vii, imprevizibile, nu știi ce urmează să se întâmple, cine o să scape cu viață și cine va fi devorat.
HOPE e un film horror și aici nu e nevoie să intru prea mult în detalii pentru că o să înțelegeți singuri de ce spun asta, dar n-am văzut atâta sânge și cadavre nici în toate filmele cu Jigsaw. Iar la acest capitol, dacă ești fan al filmelor slasher o să ai tot ce vrei inclusiv o autopsie cu drujba. Cine și de ce, o să descoperi singur în film. HOPE e și un film comedie pentru că, ce crezi, sunt și niște dialoguri atât de ciudate și niște faze ușor cringe încât nu ai cum să nu râzi.
