Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Economie

UE a angajat doar 54 de miliarde din 300 pentru REPowerEU

Un raport al Curții de Conturi Europene arată că planul UE de independență energetică față de Rusia a stagnat la patru ani de la lansare, cu investiții mult sub nivelul estimat ca necesar.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

Steaguri ale statelor membre ale Uniunii Europene, aliniate în fața clădirii Berlaymont, sediul Comisiei Europene din Bruxelles
Steaguri ale statelor membre ale Uniunii Europene, aliniate în fața clădirii Berlaymont, sediul Comisiei Europene din Bruxelles

Curtea de Conturi Europeană a avertizat, într-un raport publicat miercuri, 9 septembrie, că planul REPowerEU, prin care Uniunea Europeană urmărește eliminarea dependenței de energia rusească, a stagnat la patru ani de la lansare. Auditorii de la Luxemburg arată că cele 27 de state membre au angajat doar 54,3 miliarde de euro din cei 300 de miliarde puși la dispoziție prin fondul european de redresare, sub un sfert din suma estimată ca necesară pentru atingerea obiectivelor stabilite.

Un plan care bate pasul pe loc

Lansat în mai 2022, la cererea Consiliului European, planul REPowerEU își propune reducerea rapidă a importurilor de combustibili fosili din Rusia, diversificarea aprovizionării și accelerarea tranziției către surse regenerabile. Comisia Europeană a estimat atunci că vor fi necesare investiții suplimentare de aproximativ 300 de miliarde de euro până în 2030, sumă pusă la dispoziție din pachetul financiar de redresare post-pandemie (MRR).

„Planul REPowerEU bate pasul pe loc”, a declarat Mihails Kozlovs, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport, care a cerut o mobilizare coordonată pentru a-i da un nou impuls, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al riscului ca Europa să reapeleze la un singur furnizor de energie. Auditorii au verificat un eșantion de 27 de măsuri finanțate prin MRR, incluse în capitolele REPowerEU ale cinci state: Belgia, Italia, Lituania, Polonia și România.

Energie regenerabilă, departe de ținta de 103 GW

Potrivit raportului, planurile naționale din domeniul energiei și climei nu au reușit să transforme obiectivele REPowerEU în măsuri concrete: majoritatea statelor nu au inclus ținte sau acțiuni specifice legate de plan. Auditorii consideră că diferența uriașă dintre cei 54,3 miliarde de euro angajați și cei 300 de miliarde disponibili ridică două explicații posibile: fie necesarul de investiții a fost supraestimat, fie statele membre nu au capacitatea de a transpune obiectivele în proiecte concrete.

Sporul de capacitate din surse regenerabile obținut până acum este considerat marginal față de ținta de 103 GW asumată prin plan. Pentru interconectivitatea rețelelor electrice, situația este și mai slabă: auditorii au identificat doar trei măsuri REPowerEU, în două state membre, iar una dintre ele a fost între timp abandonată.

România: proiecte solare finalizate, eoliene blocate

Măsura analizată de auditori pentru România viza crearea de noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile, atât fotovoltaice, cât și eoliene. În realitate, proiectele solare finalizate sau în curs reprezintă 90% din capacitatea instalată prevăzută, în timp ce niciun proiect eolian nu fusese finalizat până în iunie 2025.

Patru proiecte eoliene erau în curs de implementare la momentul auditului, dar acopereau doar 10% din capacitatea teoretică planificată. Trei dintre ele sunt clasificate drept cu risc ridicat de nefinalizare, din cauza întârzierilor la nivelul lanțului de aprovizionare și al complexității proceselor de autorizare. Cel mai ambițios proiect eolian din cadrul acestei măsuri, cu o capacitate planificată de 140 MW, fusese deja anulat înainte de audit.

Ce cer auditorii de la Bruxelles

Raportul subliniază că actualul cadru de guvernanță nu oferă instrumente eficace pentru a ghida implementarea planului și pentru a urmări cu fiabilitate rezultatele lui. Auditorii recunosc totuși că planul a impulsionat proiecte importante în unele state membre, chiar dacă efectul transformator promis inițial, atât pentru energia regenerabilă, cât și pentru interconectarea rețelelor, întârzie să apară.

Concluzia Curții de Conturi Europene este că planul REPowerEU riscă să nu-și atingă obiectivele esențiale fără un impuls suplimentar și coordonat din partea statelor membre, mai ales în contextul noilor amenințări la adresa securității energetice a Europei.

Despre presiunea prețurilor la energie asupra consumatorilor europeni, Semnal a scris în articolul Costurile ridicate ale electricității nu se vor rezolva de la sine. Despre întârzierile României la capitolul stocare a energiei regenerabile, vezi Năsulea: România pierde cursa stocării energiei, iar despre finanțarea proiectelor fotovoltaice din fonduri europene, EI finanțează cu 34 milioane de euro dezvoltarea a trei centrale fotovoltaice în Olt și Dolj.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.