Plasticul este atât de prezent în viața de zi cu zi încât aproape că nu îl mai observăm: îl găsim în ambalajele alimentelor, haine, jucării, recipiente, obiecte de bucătărie, produse de igienă și chiar în unele dispozitive medicale. O nouă analiză arată însă că substanțele chimice asociate acestor produse ridică semne serioase de întrebare în privința sănătății publice.
Ce au găsit cercetătorii în obiectele pe care le folosim zilnic
Potrivit unei investigații realizate de Environmental Justice Foundation (EJF), 92,8% dintre substanțele chimice analizate în produsele din plastic de uz curent prezintă un risc ridicat pentru sănătatea umană, potrivit CNN. Raportul, intitulat „Poison Plastics: How Chemicals in Everyday Plastics Are Harming Your Health”, a fost publicat pe 30 septembrie și analizează cinci categorii de produse folosite aproape zilnic.
În cazul materialelor plastice care intră în contact cu alimentele, aproximativ 92% dintre substanțele chimice analizate au fost încadrate la risc ridicat. La jucăriile pentru copii, proporția este de aproape 89%, în timp ce pentru textile și haine ajunge la aproximativ 93%. În categoria obiectelor obișnuite din gospodărie - sticle de apă, ustensile, recipiente de bucătărie, obiecte de masă, unelte pentru grădinărit și produse de birou - procentul depășește 92%, iar o proporție similară a fost identificată și la produsele de igienă și medicale, printre care ața dentară, tampoanele și alte produse menstruale, învelișurile unor medicamente, plasturii și seringile.
Cercetătorii subliniază că aceste procente nu înseamnă că fiecare obiect din categoria respectivă este toxic, ci că substanțele chimice identificate și evaluate în aceste materiale au fost, în proporție foarte mare, asociate unui risc ridicat pentru sănătate.
Cancer, infertilitate și probleme hormonale
Unele dintre substanțele identificate în materialele plastice au fost asociate în literatura științifică cu efecte precum cancerul, afectarea fertilității, bolile cardiovasculare, problemele de dezvoltare și tulburările hormonale. Printre grupele de substanțe urmărite se află bisfenolii, ftalații și PFAS, cunoscute drept „substanțe chimice eterne”, aceleași categorii aflate în centrul discuției privind întârzierea testării apei potabile pentru PFAS în România.
O parte dintre aceste substanțe pot acționa ca perturbatori endocrini, adică pot interfera cu sistemul hormonal al organismului. Potrivit cercetătorilor citați în raport, expunerea este deosebit de importantă în cazul copiilor și în timpul sarcinii, perioade în care organismul este mai vulnerabil. Martin Wagner, coordonator al proiectului PlastChem și profesor de biologie la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie, atrage atenția că unele dintre substanțele problematice sunt persistente, se degradează greu și se pot acumula în organism sau în mediu.
Partea cea mai îngrijorătoare: despre mii de substanțe nu știm aproape nimic
Poate cel mai important rezultat al analizei nu este însă numărul substanțelor considerate periculoase, ci ceea ce cercetătorii nu pot spune cu certitudine. Baza de date PlastChem include aproximativ 16.000 de substanțe chimice cunoscute folosite în materiale plastice, dintre care peste 10.000 nu au suficiente informații disponibile privind pericolele pe care le pot prezenta.
Raportul EJF a analizat 3.552 de substanțe pentru care au putut fi evaluate anumite aspecte privind expunerea și toxicitatea, iar aproape 80% dintre acestea nu aveau suficiente date pentru o evaluare completă a riscului. Philip Landrigan, medic pediatru și director al Global Observatory on Planetary Health de la Boston College, spune că această lipsă de informații este una dintre marile probleme: oamenii folosesc zilnic produse despre care nu pot ști întotdeauna ce substanțe conțin sau cât de bine au fost testate acestea.
Industria chimică cere prudență în interpretarea raportului
Concluziile EJF au fost contestate de American Chemistry Council, organizație care reprezintă companii din industria chimică. Reprezentanta organizației, Kimberly Wise White, a declarat că raportul ar trebui privit cu „considerabilă prudență”, susținând că analiza nu include suficiente surse de date, inclusiv baze de date privind aditivii din plastic și informații din sistemele de reglementare din Statele Unite și Uniunea Europeană.
EJF susține însă că rezultatele arată necesitatea unor reguli mai stricte și a unei mai bune transparențe privind substanțele chimice utilizate în fabricarea plasticului. Organizația estimează că mai mult de jumătate dintre substanțele identificate ca având risc ridicat nu sunt reglementate nici la nivel internațional și nici în toate cele patru jurisdicții analizate: Uniunea Europeană, Japonia, Coreea de Sud și California. Autoritățile de reglementare se confruntă cu provocări similare și atunci când produsele ajung direct la copii, așa cum arată și cazurile recente de jucării cu vopsea toxică confiscate în Portul Constanța.
Plasticul a devenit imposibil de evitat
Dimensiunea problemei este legată și de cantitatea uriașă de plastic produsă în lume. În 1950, producția mondială era de aproximativ două milioane de tone pe an. Astăzi, sunt produse anual peste 430 de milioane de tone de plastic, potrivit EJF, iar materialele plastice și substanțele asociate lor se regăsesc în haine, mobilă, jucării, obiecte de bucătărie, produse cosmetice, dispozitive medicale și numeroase alte obiecte.
Concluzia cercetătorilor este că problema nu poate fi rezolvată doar prin alegerile consumatorilor. Multe dintre substanțele chimice sunt invizibile și nici măcar nu sunt menționate pe etichete, astfel încât oamenii nu au întotdeauna posibilitatea de a ști la ce sunt expuși. Într-o lume în care plasticul a ajuns aproape peste tot, întrebarea nu mai este doar cât de mult plastic folosim, ci și ce substanțe chimice se ascund în obiectele pe care le atingem, le purtăm și le folosim în fiecare zi.
