Norvegia va continua să dezvolte zăcămintele de petrol și gaze din Marea Barents, indiferent de poziția Uniunii Europene, care susține un moratoriu asupra forajelor arctice. Declarația îi aparține ministrului norvegian al Energiei, Terje Aasland, într-un interviu acordat agenției Reuters, înaintea conferinței bianuale ONS de la Stavanger.
Aasland a mai spus că țara sa a greșit atunci când s-a prezentat drept „bateria verde” a Europei, idee pe care o consideră acum depășită.
De ce Norvegia renunță la eticheta de „baterie verde”
Pe lângă petrol și gaze, Norvegia produce, în majoritatea anilor, un excedent de energie regenerabilă din centrale hidroelectrice, energie exportată către Europa prin cabluri electrice submarine. Această capacitate a stat la baza ideii că țara ar putea funcționa ca o „baterie” pentru sistemul energetic european.
Ministrul Aasland spune însă că Norvegia nu poate echilibra de una singură piața europeană de electricitate. „A fost o idee greșită”, a declarat el pentru Reuters.
Ideea a contribuit la construirea unor interconectoare electrice noi, inclusiv legături cu Marea Britanie și Germania, dar a stârnit și opoziție internă, pe fondul creșterii prețurilor la energie din Norvegia, cauzată de integrarea mai strânsă cu piața europeană. Aasland a precizat că Norvegia nu va mai construi noi interconectoare, dar rămâne angajată în cooperarea energetică cu Europa. El a îndemnat statele europene să își consolideze sursele proprii de energie stabilă, afectate de închiderea centralelor pe cărbune și nucleare.
Norvegia, cel mai mare furnizor de gaze al Europei
După invazia Ucrainei de către Rusia, în 2022, Norvegia a devenit principalul furnizor de gaze naturale al Europei, acoperind aproximativ 30% din cererea Uniunii Europene și a Marii Britanii. Anul trecut, producția de gaze a țării s-a apropiat de niveluri record, iar producția de petrol a atins cel mai ridicat nivel din 2009.
Prognozele oficiale arată însă că producția va scădea puternic după 2030, dacă nu vor fi descoperite și dezvoltate resurse noi. Aasland consideră că menținerea activității din Marea Barents servește deopotrivă intereselor norvegiene și europene, mai ales în contextul geopolitic actual.
Argumentele Norvegiei în discuțiile cu Bruxelles
Uniunea Europeană sprijină, în prezent, interzicerea unor noi foraje în Arctica, din motive de mediu, dar ia în calcul revizuirea acestei poziții, pe fondul preocupărilor legate de securitatea energetică. Aasland urmărește menținerea producției și a exporturilor de petrol la nivelurile actuale cel puțin până în 2035, iar zăcămintele din Marea Barents ar urma să aibă un rol esențial în acest plan.
În discuțiile cu oficialii europeni, Norvegia a susținut că zonele din Marea Barents deschise activităților petroliere sunt lipsite de gheață, la fel ca cele din Marea Nordului, și, prin urmare, mai puțin expuse riscului de deversări. Guvernul de la Oslo mai argumentează că exploatarea acestor resurse susține locurile de muncă și comunitățile din regiunile nordice, aflate la granița cu Rusia.
Ce se întâmplă dacă UE menține moratoriul
Aasland consideră că poziția Norvegiei este ascultată la Bruxelles, dar subliniază că dezvoltarea resurselor din Marea Barents rămâne un drept suveran al țării, indiferent de decizia europeană. „Am dezvolta aceste zone, iar apoi va depinde de UE dacă dorește să instituie un moratoriu asupra achiziționării gazului sau petrolului respectiv”, a spus ministrul.
Petrolul extras din Arctica ar urma să fie vândut pe piețele globale indiferent de poziția europeană, iar gazele ar putea fi exportate sub formă de gaz natural lichefiat prin instalația Equinor de la Melkøya, lângă Hammerfest. Anders Opedal, directorul executiv al Equinor, cea mai mare companie energetică a Norvegiei, a declarat pentru Reuters că petrolul și gazul lichefiat din Marea Barents pot fi livrate oriunde în lume, dacă UE le refuză. „Singurul lucru care va avea de suferit este chiar securitatea europeană. Avem flexibilitatea necesară”, a spus Opedal.
Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, a îndemnat, la rândul său, UE să își reconsidere opoziția față de noi proiecte petroliere și de gaze în Arctica, argumentând că sursele viitoare de aprovizionare vor fi necesare pentru securitatea energetică a continentului. Criticii unei asemenea decizii susțin însă că proiectele arctice ar avea nevoie de mulți ani pentru a deveni operaționale și ar contribui puțin la rezolvarea problemelor energetice imediate ale Europei.
