Norvegia va continua să dezvolte zăcămintele de petrol și gaze din Marea Barents, indiferent de sprijinul Uniunii Europene pentru un moratoriu asupra forajelor în Arctica. Anunțul a fost făcut de ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland, într-un interviu acordat agenției Reuters, înaintea conferinței ONS de la Stavanger, una dintre cele mai importante reuniuni din domeniul energetic din Norvegia.
Norvegia, principalul furnizor de gaze al Europei
De la invazia Rusiei în Ucraina, din 2022, Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei, acoperind aproximativ 30% din cererea Uniunii Europene și a Marii Britanii. Poziția Norvegiei s-a consolidat pe fondul unor semnale repetate de criză energetică în Europa, alimentate de vulnerabilitatea continentului în fața întreruperilor de aprovizionare. Anul trecut, producția norvegiană de gaze a fost aproape de un nivel record, iar cea de petrol a atins cel mai ridicat nivel din 2009.
Potrivit prognozelor oficiale citate de Reuters, producția va scădea puternic după 2030, dacă nu vor fi descoperite și dezvoltate noi resurse. Tocmai de aceea, Oslo mizează pe zăcămintele din Marea Barents pentru a-și menține poziția de furnizor-cheie al continentului, în timp ce UE caută strategii globale pentru criza energetică și pentru reducerea dependenței de o singură sursă.
„În actualul context geopolitic și de securitate, și având în vedere situația resurselor, cred că activitatea continuă în Marea Barents servește atât intereselor Norvegiei, cât și celor europene”, a declarat Aasland pentru Reuters.
Norvegia renunță la rolul de „baterie verde” a Europei
Ministrul norvegian a anunțat și o schimbare de discurs privind rolul țării sale pe piața energetică europeană. Norvegia s-a prezentat, în trecut, drept „bateria verde” a Europei, datorită surplusului de energie regenerabilă produs prin rețeaua sa extinsă de hidrocentrale. Aasland spune însă că ideea este depășită, pentru că Norvegia nu poate echilibra singură piața europeană de electricitate, și a precizat că țara nu va construi noi interconectoare electrice, deși rămâne angajată în cooperarea energetică cu Europa.
Guvernul de la Oslo intenționează să mențină producția și exporturile de petrol și gaze la niveluri apropiate de cele actuale cel puțin până în 2035, iar Marea Barents va avea un rol esențial în acest plan. „Dacă Norvegia va rămâne un furnizor pe termen lung de petrol și gaze pentru Europa, atunci Arctica trebuie să facă parte din această discuție”, a mai spus ministrul.
Argumentele de mediu ale Norvegiei
Uniunea Europeană susține în prezent interzicerea noilor foraje în Arctica din motive de mediu, dar analizează o revizuire a acestei politici pe fondul preocupărilor privind securitatea energetică. În discuțiile cu oficialii europeni, Norvegia argumentează că zonele din Marea Barents deschise activităților petroliere sunt, la fel ca Marea Nordului, lipsite de gheață și, prin urmare, mai puțin expuse riscului de deversări sau altor efecte asupra mediului.
Guvernul norvegian susține totodată că exploatarea resurselor contribuie la menținerea locurilor de muncă și a comunităților din regiunile nordice de la granița cu Rusia. Aasland consideră că argumentele Norvegiei sunt ascultate la Bruxelles, dar a subliniat că rămâne dreptul suveran al țării sale să exploateze resursele din Marea Barents, chiar dacă UE continuă să susțină moratoriul. „Vom dezvolta aceste zone, iar apoi va fi alegerea UE dacă vrea să impună un moratoriu asupra achiziției gazului sau petrolului”, a spus el.
Petrolul extras din Arctica ar putea fi vândut pe piețele globale, în timp ce gazele ar putea fi exportate sub formă de gaz natural lichefiat, prin uzina Melkøya a Equinor, aflată lângă Hammerfest. Directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a cerut, la rândul său, ca UE să își reconsidere opoziția față de noile proiecte petroliere și de gaze din Arctica, susținând că viitoarele surse de energie vor fi necesare pentru securitatea energetică a continentului.
Critici privind eficiența pe termen scurt a proiectelor arctice
Extinderea forajelor arctice nu este lipsită de controverse. În luna mai, un grup de administratori de active, alături de cercetători și organizații de mediu, a semnat o scrisoare deschisă către Comisia Europeană prin care cerea menținerea și consolidarea protecțiilor împotriva noilor infrastructuri pentru combustibili fosili la nord de Cercul Polar.
Criticii proiectelor arctice mai atrag atenția că dezvoltarea unui nou zăcământ, de la descoperire până la începerea producției, poate dura aproximativ 18 ani în Marea Barents, potrivit unei estimări citate de presa internațională de specialitate. Din acest motiv, susțin ei, noile proiecte din regiune ar avea un impact redus asupra provocărilor energetice imediate ale Europei, chiar dacă ar contribui la securitatea energetică pe termen lung. Miza e cu atât mai mare cu cât UE a atins recent un record la importurile de GNL rusesc, în timp ce exporturile de gaze rusești prin Ucraina au fost oprite, iar presiunea asupra livrărilor de GNL a dus la o creștere a utilizării cărbunelui în Asia.
