România, în centrul noilor rute energetice europene
România ar putea deveni unul dintre principalii furnizori de gaze pentru Europa Centrală și de Est după eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027, potrivit unei analize realizate de Independent Commodity Intelligence Services (ICIS). Evaluarea arată că proiectul offshore Neptun Deep din Marea Neagră poate schimba semnificativ poziția țării în piața regională de energie.
În scenariul descris de ICIS, România nu ar mai fi doar o piață de consum, ci un exportator net important, cu efecte directe asupra fluxurilor de aprovizionare din regiune. Analiza vine în contextul în care Uniunea Europeană își reduce dependența de gazele rusești, iar statele din Europa Centrală și de Est își caută noi surse și noi coridoare de transport.
Neptun Deep poate schimba echilibrul regional
Potrivit ICIS, dacă eliminarea treptată a importurilor din Rusia va fi aplicată integral, Polonia și România ar putea deveni în 2028 cei doi piloni principali ai noilor rute regionale de aprovizionare cu gaze. În cazul Poloniei, rolul este legat de capacitatea de import de gaz natural lichefiat, în timp ce România ar urma să beneficieze de producția din Neptun Deep.
Analiza notează că proiectul din Marea Neagră ar putea transforma România într-un actor-cheie pe piața gazelor din regiune. ICIS apreciază că țara ar putea avea, după 2028, o producție excedentară care depășește cererea internă cu peste 60 TWh pe an, ceea ce ar deschide spațiu pentru exporturi constante.
Cât de mare este piața din Europa Centrală și de Est
ICIS include în definiția Europei Centrale și de Est șase state membre ale Uniunii Europene: Austria, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria și România. Împreună, acestea au însumat în 2025 o cerere de aproximativ 602 TWh de gaze, adică 15% din cererea totală a Uniunii Europene.
