România, în centrul noilor rute energetice europene
România ar putea deveni unul dintre principalii furnizori de gaze pentru Europa Centrală și de Est după eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027, potrivit unei analize realizate de Independent Commodity Intelligence Services (ICIS). Evaluarea arată că proiectul offshore Neptun Deep din Marea Neagră poate schimba semnificativ poziția țării în piața regională de energie.
În scenariul descris de ICIS, România nu ar mai fi doar o piață de consum, ci un exportator net important, cu efecte directe asupra fluxurilor de aprovizionare din regiune. Analiza vine în contextul în care Uniunea Europeană își reduce dependența de gazele rusești, iar statele din Europa Centrală și de Est își caută noi surse și noi coridoare de transport.
Neptun Deep poate schimba echilibrul regional
Potrivit ICIS, dacă eliminarea treptată a importurilor din Rusia va fi aplicată integral, Polonia și România ar putea deveni în 2028 cei doi piloni principali ai noilor rute regionale de aprovizionare cu gaze. În cazul Poloniei, rolul este legat de capacitatea de import de gaz natural lichefiat, în timp ce România ar urma să beneficieze de producția din Neptun Deep.
Analiza notează că proiectul din Marea Neagră ar putea transforma România într-un actor-cheie pe piața gazelor din regiune. ICIS apreciază că țara ar putea avea, după 2028, o producție excedentară care depășește cererea internă cu peste 60 TWh pe an, ceea ce ar deschide spațiu pentru exporturi constante.
Cât de mare este piața din Europa Centrală și de Est
ICIS include în definiția Europei Centrale și de Est șase state membre ale Uniunii Europene: Austria, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria și România. Împreună, acestea au însumat în 2025 o cerere de aproximativ 602 TWh de gaze, adică 15% din cererea totală a Uniunii Europene.
În acest context, orice creștere a producției interne în România are potențialul de a influența nu doar piața locală, ci și echilibrul regional. Pentru statele vecine, accesul la volume suplimentare de gaze poate însemna costuri mai mici și o diversificare a surselor de aprovizionare.
Deciziile de la București pot conta pentru vecini
ICIS subliniază că viitoarea decizie a Guvernului României privind drepturile de preemțiune pentru gazele din Neptun Deep ar putea determina dacă piețele învecinate vor avea acces la exporturi de până la 5 miliarde de metri cubi pe an sau vor fi nevoite să caute alternative mai scumpe și mai restrictive.
În paralel, Serbia pregătește o interconexiune de gaze cu România, iar construcția este planificată pentru următorii doi ani, potrivit declarațiilor făcute în martie de ministrul sârb al energiei și mineritului, Dubravka Đedović Handanović. O astfel de legătură ar putea consolida rolul României în rețeaua energetică regională.
Ce urmează pentru piața gazelor
Proiectul Neptun Deep este încă în construcție, însă analiza ICIS arată că efectele sale pot depăși cu mult piața internă. Dacă producția va intra în ritmul estimat, România ar putea trece de la statutul de consumator important la cel de exportator net semnificativ, într-un moment în care Europa își rescrie arhitectura energetică.
Pentru regiune, miza nu este doar cantitatea de gaze disponibilă, ci și traseele prin care acestea vor ajunge la consumatori. În acest tablou, România capătă o importanță strategică tot mai mare, iar deciziile privind exploatarea resurselor din Marea Neagră vor avea efecte care depășesc granițele țării.
