Două reactoare oprite, un deficit în sistem
România se confruntă cu presiuni suplimentare în sistemul energetic după oprirea temporară a reactoarelor 1 și 2 de la Centrala nucleară de la Cernavodă. Potrivit informațiilor prezentate de expertul în energie Ioan Purica, lipsa celor două unități înseamnă aproximativ 1.400 de megawați care nu mai intră în rețea, iar pentru acoperirea consumului sunt necesare importuri pe termen scurt.
Una dintre unități a intrat în revizie programată, iar cealaltă are nevoie de schimbarea unui transformator ridicător. Situația scoate în evidență dependența sistemului de câteva capacități mari de producție și vulnerabilitatea unei piețe deja tensionate de prețurile ridicate la energie.
Critici la adresa politicii energetice
Ioan Purica susține că România a mers prea departe cu închiderea sau amânarea unor capacități clasice de producție, în timp ce investițiile în noi centrale au avansat lent. În opinia sa, accentul pus pe parcurile fotovoltaice și eoliene nu a fost suficient pentru a asigura stabilitatea sistemului, mai ales în lipsa unor proiecte solide în nuclear, hidro și gaze.
Expertul afirmă că renunțarea prematură la cărbune, fără alternative funcționale la scară mare, a contribuit la accentuarea dezechilibrelor. În acest context, oprirea temporară de la Cernavodă nu face decât să amplifice o problemă mai veche, legată de capacitatea redusă a României de a-și acoperi consumul intern în perioadele de vârf.
Prețuri mari și competitivitate redusă
În analiza sa, Purica leagă această situație și de costul ridicat al energiei pentru consumatori și industrie. România este afectată de prețuri care apasă atât asupra populației, cât și asupra companiilor, iar acest lucru reduce atractivitatea pentru investiții. Într-o economie în care energia are o pondere importantă în costurile de producție, facturile mari devin un obstacol suplimentar pentru competitivitate.
