Ungaria pregătește un impozit pe marile averi
Ungaria se pregătește să introducă un impozit anual de 1% pentru persoanele cu active de peste un miliard de forinți, iar măsura a redeschis și în România discuția despre modul în care sunt colectate veniturile la buget. Noul premier de la Budapesta, Péter Magyar, a prezentat inițiativa ca pe un semn de justiție socială, într-un context în care guvernul vizează averile mari și bunurile de lux.
Potrivit informațiilor publicate în presa internațională, taxa ar urma să se aplice și averilor deținute în străinătate. În calcul intră și bunurile de lux, într-o formulă care urmărește să aducă mai mulți bani la buget și să reducă avantajele fiscale de care au beneficiat până acum anumite categorii foarte bogate.
De ce este invocat modelul de la Budapesta?
Economistul Zoltán Pogátsa a susținut că impozitul pe avere este necesar pentru responsabilitate fiscală și pentru întoarcerea banilor publici în vistieria națională. În logica acestei abordări, taxarea capitalului ar trebui să completeze veniturile obținute din muncă, nu să lase întreaga presiune pe salariați.
În acest context, Ungaria este prezentată ca un stat care încearcă să se alinieze unei tendințe deja discutate în alte țări din regiune. Miza nu este doar una bugetară, ci și una politică: cine contribuie mai mult la finanțarea statului și cum se distribuie povara fiscală între muncă și avere.
Ce spun experții despre România?
Politologul Vladimir Borțun, de la Universitatea Oxford, consideră că o astfel de măsură este binevenită și pentru România. În opinia sa, problema principală nu este lipsa resurselor, ci dezechilibrul dintre taxarea muncii și taxarea capitalului. El spune că deficitul bugetar cronic nu este cauzat doar de cheltuieli, ci și de incapacitatea de colectare echitabilă.
Borțun arată că România continuă să supraimpoziteze munca, în timp ce capitalul și averile mari rămân tratate mai blând. În această formulă, salariații suportă o parte disproporționată din povara fiscală, iar statul nu reușește să compenseze printr-o colectare mai eficientă de la cei cu resurse mari.
Deficit, inflație și costul împrumuturilor
Dezbaterea vine într-un moment în care România se confruntă cu un deficit record, cu o inflație mai ridicată decât cea din Ungaria și cu costuri de împrumut mai mari decât cele ale vecinilor din vest. Aceste diferențe alimentează discuția despre reforme fiscale și despre nevoia unei baze de impozitare mai echilibrate.
Economistul Cornel Ban, profesor la Copenhagen Business School și cercetător la Universitatea Boston, este citat în analiza publicată de Adevărul în legătură cu soluțiile posibile pentru reducerea dezechilibrelor. În centrul dezbaterii rămâne aceeași întrebare: cât de mult poate continua România să se bazeze pe taxarea muncii, fără să atingă mai serios capitalul și marile averi.
O discuție care depășește cazul Ungariei
Inițiativa de la Budapesta nu are doar valoare internă, ci și una regională. Ea readuce în prim-plan o temă prezentă în mai multe economii europene: cum poate statul să strângă venituri fără să apese excesiv pe cei care trăiesc din salariu. Pentru România, întrebarea devine cu atât mai relevantă cu cât presiunea bugetară rămâne ridicată, iar spațiul de manevră fiscală este limitat.
În lipsa unor schimbări de fond, dezbaterea despre taxarea averilor va continua să fie legată de aceeași problemă de bază: cine plătește și cât plătește pentru funcționarea statului.
