Piața imobiliară din România traversează în 2025 cea mai slabă perioadă din 2018 până în prezent, în ceea ce privește livrările de locuințe noi. Potrivit datelor furnizate de Colliers și citate de Agerpres, numărul unităților rezidențiale finalizate la nivel național este estimat la mai puțin de 58.000, marcând cel mai redus volum din ultimii opt ani.
Scăderea vine într-un context în care dezvoltarea rezidențială a evoluat diferit de la o regiune la alta, iar semnalele pentru perioada următoare indică o ofertă limitată. Datele privind autorizațiile de construire arată un număr redus de proiecte aflate în pregătire, ceea ce sugerează că stocul de locuințe noi nu va crește semnificativ pe termen scurt.
Un contrast evident se observă între regiunea București-Ilfov și restul țării. În Capitală și zonele limitrofe, numărul locuințelor finalizate a înregistrat o ușoară creștere, iar oferta actuală este de peste două ori mai mare decât media deceniului anterior pandemiei. În schimb, în celelalte regiuni ale României, livrările se situează ușor sub media istorică, majoritatea zonelor consemnând scăderi față de anii precedenți.
Pe partea de cerere, evoluția a fost inegală. În București, tranzacțiile imobiliare au scăzut cu aproape 10%, o diminuare mai accentuată decât media națională, însă nivelul actual rămâne cu aproximativ 28% peste cel din perioada pre-pandemie. Dintre marile orașe, Cluj-Napoca este singurul care a raportat o ușoară creștere a numărului de tranzacții, semn că interesul cumpărătorilor se menține în anumite centre urbane puternice.
În pofida climatului economic dificil, piața rezidențială a demonstrat o anumită reziliență. Evoluția veniturilor din ultimul deceniu a susținut apetitul pentru achiziții, chiar dacă, recent, salariile reale au intrat temporar în teritoriu negativ. Pe termen lung însă, puterea de cumpărare a salariului mediu aproape s-a dublat față de acum zece ani, ceea ce a creat o bază mai solidă pentru piață.
Un rol important îl joacă și creditarea. În prezent, aproximativ 58% dintre achiziții sunt realizate prin credit ipotecar. Deși dobânzile ridicate, inflația și presiunile asupra veniturilor au temperat entuziasmul cumpărătorilor, aceștia par să se adapteze noilor condiții. Totodată, indicatorii europeni privind intenția de cumpărare a unei locuințe, publicați de Eurostat, rămân peste nivelurile pre-pandemie, sugerând existența unei cereri încă solide.
În marile orașe, prețurile locuințelor au crescut, în medie, cu aproximativ 5% în 2025, însă diferențele dintre proiectele noi și cele vechi devin tot mai evidente. Ansamblurile rezidențiale moderne, bine poziționate, cu infrastructură dezvoltată și standarde ridicate de eficiență energetică, au înregistrat creșteri mai consistente, susținute de cumpărători cu situație financiară stabilă. În schimb, clădirile vechi, în special cele nereabilitate termic, sunt analizate mai atent din perspectiva costurilor ulterioare, în special a celor legate de energie.
Pe termen lung, fundamentele pieței rămân solide, în contextul în care România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de supraaglomerare a locuințelor din Uniunea Europeană. Specialiștii consideră că o scădere semnificativă a prețurilor ar necesita o deteriorare clară a pieței muncii, cu pierderi importante de locuri de muncă și o perioadă prelungită de diminuare a veniturilor reale – un scenariu pentru care, în prezent, nu există semnale puternice. Pentru 2026, este mai probabil un parcurs echilibrat, cu șanse de revenire în a doua parte a anului, dacă economia se stabilizează și costurile creditelor vor începe să scadă.
