Piramidele României

Transfagarasanul a fost realizat și finalizat in anii '70, Canalul Dunare-Marea Neagra a fost realizat in perioada 1975-1985, constructia Casei Poporului a inceput in anii '80 și a continuat doua decenii. Cum de astfel de proiecte uriase nu s-au reflectat in crestere economica?

Raspunsul este ca aceste proiecte in care s-au investit miliarde de dolari (la valoarea dolarului din acea vreme) au fost facute fara nicio justificare economica, printr-o ignorare totala a masurii in care randamentului unor astfel de investitii, prin efectul pozitiv de angrenare economica, va permite recuperarea investitiei initiale.

Transfagarasanul nu și-a depasit niciodată statutul de atractie turistica, fara niciun beneficiu economic major. Canalul Dunare-Marea Neagra, la veniturile de cateva milioane de dolari pe an pe care le produce acum, va avea nevoie de cateva …sute de ani pentru recuperarea eventuala a investitiei initiale. Cat despre Casa Poporului, ramanem cu mandria de a avea a doua cea mai mare cladire din lume dupa Pentagon. E relevant? E util? Daca nu stiati, cea mai mare biserica crestina din lume nu este in Roma, ci se gaseste in Coasta de Fildes -Cote d'Ivoire…

La inceputul anilor '80, pe hartie, România urma sa fie parte a unor noi retele de autostrazi care se construiau in Europa. Era un proiect economic important și relevant, care ar fi conectat Constanta cu circuitele economice ale Europei. In final, am ramas doar cu autostrada care merge de la București spre Pitesti și, ca o “pura coincidenta„, spre Scornicesti. Și cam atat.

Raspunsul cred ca nu e foarte complicat. Cat de rapid ar fi putut traversa vehicule militare grele Transfagarasanul? Cat de ascunse vederii avioanelor inamice erau coloanele de vehicule pe platourile Fagarasului? Cat de util este un drum inchis sase luni pe an din cauza zapezii? La zecile de viaducte ale soselei, cat de dificila era distrugerea catorva pentru a face drumul in final neutilizabil? Cat de util era militar canalul Dunare-Marea Neagra in conditiile in care armata era o institutie deprofesionalizata, soldatii ei fiind folositi cu predilectie ca forta de munca bruta cvasi-gratuita pe astfel de santiere sau in agricultura?

Și piramidele egiptene, ca și mega-proiectele ceausiste, sunt motive de mandrie nationala și pun atat România cat și Egiptul pe hartile turistice internationale. Insa, așa cum istoria o arata, construirea competitivitatii economice a unei tari, a bogatiei ei, necesita un alt gen de abordare. Nici piramidele egiptene, nici “piramidele" romanesti nu au adus bogatie economica. In timp ce noi construiam „piramide”, altii se dezvoltau tehnologic și deveneau din ce in ce mai competitivi. Și nu veti gresi daca in categoria de “piramide„ veti include toate companiile construite sau marite in perioada ceausista pentru a realiza produse energofage cu valoare adaugata mica sau negativa. Caci scaderea relativa de PIB din acea perioada asta oglindeste: valoarea adaugata in scadere. Tonele de otel sau petrol rafinat pe cap de locuitor, mandria comunistilor, nu compensau calitatea și eficienta in scadere.  

Probabil acesta este contextul in care ar trebui sa raspundem și celor care se intreaba de ce astazi nu se mai fac investitiile “marete" pe care le facea Ceausescu. Raspunsul simplu ar fi pentru că, pe acea vreme, valoarea adaugata din economie mergea cu predilectie in investitii (de multe ori nefundamentate economic) și nu in consum. Mai pe intelesul tuturor: ati accepta golirea supermarketurilor și sa va asezati din nou la ora 3 dimineata la coada la lapte de dragul unui nou Transfagarasan? Și fara putinta de a emigra…