Când ușa se închide în urma noastră, se întâmplă ceva mic și aproape neobservat. Pantofii rămân pe hol, zâmbetul de serviciu se pierde pe drum, iar noi ne întâlnim, în sfârșit, cu noi înșine. Obiceiurile pe care le avem atunci nu apar în CV și nici în poze, dar psihologii au început să le privească cu mare curiozitate.
Un buton de volum dat mai încet
Cercetătoarea Thuy-vy Nguyen, de la Universitatea Durham din Marea Britanie, studiază de peste zece ani ce se întâmplă cu noi când rămânem singuri. Într-un set de experimente publicat în 2018, ea și colegii ei au arătat că timpul petrecut în singurătate coboară intensitatea emoțiilor, atât a celor negative, cât și a celor pozitive, ca un buton de volum dat mai încet. Efectul a apărut când oamenii erau singuri, nu și când erau în compania cuiva.
Un alt experiment al ei e și mai simpatic. Participanții puteau alege între a nu face nimic și a sorta în cutii sute de creioane scurte, de felul celor folosite pe terenul de golf, iar sortarea li s-a părut preferabilă statului degeaba. Concluzia e că ne simțim mai bine singuri când avem o ocupație măruntă, iar stresul scade mai ales atunci când alegem noi când să fim singuri.
Nguyen însăși își petrece timpul liber făcând machete în miniatură. Ea consideră că și treburile casnice, cumpărăturile sau spălatul rufelor, pot fi momente reale de singurătate. Dacă te liniștește să împăturești rufe în tăcere, ai deci un obicei cu acte în regulă. Iar dacă liniștea se transformă prea repede în plictiseală, Semnal a strâns și un articol despre site-uri ciudate pentru zilele în care te plictisești.
Serialul pe care îl știm pe de rost
Dacă ar exista un campionat al micilor secrete, revederea aceluiași serial ar câștiga pe merit. Știm replicile, știm finalul, știm chiar și cine pleacă din poveste în sezonul trei. Și totuși apăsăm pe „play”.
Psihologii au o explicație mai blândă decât „n-am ce vedea”. În 2009, Jaye Derrick, Shira Gabriel și Kurt Hugenberg au publicat în Journal of Experimental Social Psychology o cercetare în patru experimente. Primul, făcut pe 701 studenți, a arătat că oamenii se întorc la emisiunile lor preferate când li se face dor de companie și că, urmărindu-le, se simt mai puțin singuri. Contează să fie programul favorit, nu orice rulează pe ecran. Cercetătorii au numit fenomenul „surogat social”, pentru că personajele cunoscute ne dau, pe moment, ceva din senzația de apartenență.
