Știință

Dependența de clipuri scurte, legată de atenție mai slabă

Cercetători de la Universitatea Zhejiang au măsurat activitatea cerebrală a 48 de tineri și au găsit o legătură între dependența de clipuri scurte și slăbirea controlului executiv al atenției.

de Alin Radu · · Asistat de AI

Pictograma aplicației TikTok pe ecranul unui smartphone, alături de alte aplicații de mesagerie. Foto: Solen Feyissa / Wikimedia Commons (CC BY-SA 2.0)
Pictograma aplicației TikTok pe ecranul unui smartphone, alături de alte aplicații de mesagerie. Foto: Solen Feyissa / Wikimedia Commons (CC BY-SA 2.0)

Persoanele cu o tendință mai mare de dependență de clipuri video scurte pe telefon au un control executiv al atenției mai slab și un autocontrol mai redus, arată un studiu realizat de cercetători chinezi cu ajutorul electroencefalografiei (EEG). Lucrarea, semnată de Tingting Yan și colegii săi, a fost publicată în revista Frontiers in Human Neuroscience și a primit aprobarea Comitetului de etică al Universității Zhejiang.

Cercetarea se adaugă unui număr tot mai mare de studii despre efectele platformelor de tip TikTok, Douyin, Instagram Reels sau YouTube Shorts asupra creierului. Autorii au încercat să răspundă la o întrebare pe care studiile comportamentale anterioare o lăsaseră deschisă: ce se întâmplă, la nivel neural, în timpul sarcinilor care cer atenție.

Cum s-a desfășurat experimentul

Au participat 48 de adulți sănătoși, 35 de femei și 13 bărbați, cu vârste între 18 și 33 de ani și o medie de aproximativ 22 de ani. Toți foloseau aplicații de clipuri scurte și au fost recrutați prin anunțuri pe WeChat. Nivelul de educație varia de la studii de licență la doctorat.

Înainte de experiment, participanții au completat mai multe chestionare. Cel central a măsurat tendința de dependență de clipurile scurte pe telefonul mobil, iar altul a evaluat capacitatea de autocontrol. Au mai fost măsurate impulsivitatea, stresul, anxietatea, depresia și tendința de a avea gândurile „plecate” în timpul activităților zilnice.

Apoi, cu o cască EEG cu 64 de electrozi pe cap, participanții au rezolvat timp de aproximativ zece minute un test de rețele ale atenției (Attention Network Test). Sarcina presupunea identificarea direcției unei săgeți centrale, înconjurate de alte săgeți care indicau uneori aceeași direcție, alteori direcția opusă. Testul evaluează trei componente ale atenției: starea de alertă, orientarea și controlul executiv, adică abilitatea de a rezolva conflictul dintre informații contradictorii.

Ce au descoperit cercetătorii

Rezultatul principal privește undele cerebrale theta din zona frontală a creierului, asociate în cercetările anterioare cu nevoia de control cognitiv. Cu cât scorul de dependență de clipuri scurte era mai mare, cu atât activitatea theta frontală din momentele care cereau rezolvarea unui conflict era mai redusă. Corelația a fost moderată și semnificativă statistic și s-a menținut după ce cercetătorii au luat în calcul vârsta, genul, anxietatea și depresia.

Legătura nu a apărut în înregistrările EEG făcute în repaus, înainte și după test. Autorii interpretează acest lucru ca semn că diferența apare tocmai atunci când creierul este solicitat să își controleze atenția.

Al doilea rezultat important: scorurile de dependență de clipuri scurte s-au corelat negativ cu cele de autocontrol. Participanții cu o tendință mai mare de dependență s-au descris drept mai puțin capabili să își regleze comportamentul.

Ce nu arată studiul

Performanța propriu-zisă la test, adică timpii de reacție și corectitudinea răspunsurilor, nu a diferit semnificativ în funcție de tendința de dependență. Autorii sugerează că sarcina ar fi putut fi prea simplă pentru a scoate în evidență diferențe de comportament. Diferența a apărut doar la nivelul activității cerebrale.

Cercetătorii recunosc și alte limite. Eșantionul este mic, format mai ales din femei tinere și studenți, iar designul transversal nu permite stabilirea unei relații de cauzalitate. Cu alte cuvinte, studiul nu poate spune dacă clipurile scurte slăbesc controlul atenției sau dacă persoanele cu un autocontrol mai slab ajung mai ușor să le consume excesiv. Autorii recomandă studii pe termen lung, pe grupuri mai mari și mai variate, inclusiv copii și vârstnici.

Un tablou mai larg

Concluziile se potrivesc cu o meta-analiză mult mai amplă, publicată în septembrie 2025 în Psychological Bulletin, revista Asociației Americane de Psihologie. Echipa condusă de Lan Nguyen, de la Universitatea Griffith din Australia, a analizat 71 de studii cu aproape 98.300 de participanți. A constatat că un consum mai intens de clipuri scurte se asociază cu o cogniție mai slabă, cele mai puternice legături fiind cu atenția și controlul inhibitor.

Și această meta-analiză are limite asumate: majoritatea studiilor incluse au fost transversale, iar puține au separat efectul clipurilor scurte de utilizarea rețelelor sociale în general. Comentatorii au mai observat că problemele par legate mai degrabă de consumul compulsiv și de atașamentul emoțional față de aplicații decât de simplul timp petrecut pe ele.

Tema nu este nouă nici în dezbaterea publică din România. Semnal a scris anterior despre fenomenul numit „putregaiul creierului”, despre legătura dintre rețelele sociale și depresia la adolescenți și despre dezinformarea despre sănătatea mintală de pe TikTok.

Ca intervenție posibilă, autorii studiului chinez menționează exercițiile de mindfulness, asociate în alte cercetări cu un risc mai mic de dependență de internet prin creșterea autocontrolului. Ei precizează însă că eficiența acestei abordări în cazul clipurilor scurte rămâne de testat.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.