O bancnotă nu e doar o bucată de hârtie sau polimer cu o valoare tipărită pe ea. Pentru multe țări, e și un fel de carte de vizită națională: un spațiu minuscul în care încap istoria, natura și oamenii cei mai importanți ai unei națiuni. Unele bănci centrale au profitat de acest spațiu cu mult mai multă imaginație decât altele.
Australia, pionierul plasticului colorat
Australia a fost prima țară din lume care a trecut complet la bancnote din polimer, în 1988, cu ocazia bicentenarului colonizării britanice. De atunci, dolarul australian a devenit un etalon pentru design monetar: bancnota de 50 de dolari, de exemplu, îl are pe David Unaipon, inventator și scriitor aborigen, alături de motive florale și faunistice native, ferestre transparente și elemente tactile pentru persoanele nevăzătoare. Pe bancnota de 100 de dolari apar o bufniță mascată australiană și planta numită wattle auriu, alături de portretul sopranei Nellie Melba.
Eritreea, munca oamenilor de rând pe hârtie
La polul opus stilistic se află Eritreea, una dintre cele mai izolate țări din Africa. Moneda ei, nakfa, poartă chiar numele orașului unde rebelii eritreeni au obținut prima victorie majoră în războiul de independență față de Etiopia, purtat timp de treizeci de ani, între 1961 și 1991. Spre deosebire de multe alte țări, care își pun pe bancnote lideri politici sau militari, Eritreea a ales să arate munca oamenilor obișnuiți: pe verso apar un fermier arând cu o cămilă, o femeie culegând recolta sau o alta la volanul unui tractor agricol, alături de scene din porturile țării. Pe față, în loc de un singur portret oficial, apar tineri și tinere anonime, alături de luptători care ridică drapelul mișcării de eliberare. Monedele metalice ale țării duc tema mai departe, cu fauna locală: o gazelă cu frunte roșie, un leopard, un struț nord-african, o zebră Grevy, un kudu mare și un elefant african cu puiul său. E o alegere de design neobișnuită, care spune ceva despre cum vrea o țară tânără să se prezinte lumii: prin munca oamenilor săi, nu prin chipul unui singur conducător.
Cine apare, de fapt, pe bancnotele lumii
Dacă e să facem o generalizare, bărbații domină copleșitor portretele de pe bancnotele lumii, fie că vorbim de foști șefi de stat, oameni de știință sau scriitori. Femeile au fost, istoric, o raritate. România e un exemplu bun pentru cât de recentă e schimbarea asta: abia din decembrie 2021 circulă prima bancnotă românească de circulație curentă cu chipul unei femei, Ecaterina Teodoroiu, eroină a Primului Război Mondial și prima femeie ofițer din armata română, pusă pe bancnota de 20 de lei. Până atunci, pe banii românești apăruseră doar bărbați, de la domnitori la scriitori și oameni de știință.
Elveția, bancnotele fără portrete
O direcție complet diferită a ales Elveția. Când Banca Națională Elvețiană a lansat, în 2016, a noua sa serie de bancnote, a renunțat complet la tradiția portretelor unor personalități istorice, o premieră pentru moneda elvețiană. În loc de chipuri, fiecare bancnotă ilustrează o trăsătură tipic elvețiană, precum timpul, lumina, vântul sau apa, printr-un motiv recurent: o mână umană. Bancnota de 10 franci arată mâna unui dirijor ținând o baghetă, cea de 50 de franci, o mână care ține o păpădie dusă de vânt, iar cea de 100 de franci, o pereche de mâini care țin apă. Bancnota de 50 de franci a câștigat titlul de „Bancnotă a anului", acordat de International Bank Note Society, chiar în anul lansării, 2016, iar cea de 10 franci a repetat performanța în 2017.
