Judecătorii din SUA sancționează tot mai des avocați care au depus acte cu citate inventate de halucinații AI, iar fenomenul a intrat în atenția barourilor în 2025.
Cum ajung citatele false în instanță
Problema începe simplu. Un avocat folosește un instrument precum ChatGPT, Gemini sau Claude pentru a redacta rapid o plângere, o întâmpinare ori o cerere. Programul scrie bine, pare convingător și livrează paragrafe curate. În unele cazuri însă, introduce și citate juridice care nu există. Asta înseamnă halucinații AI: un model generativ produce informații false cu aerul că sunt reale.
În sala de judecată, efectul este imediat. Dacă un dosar citează o hotărâre inexistentă sau o formulare atribuită greșit unei instanțe, partea adversă poate verifica ușor eroarea. În Statele Unite, mai mulți judecători au cerut explicații avocaților care au semnat acte fără să controleze fiecare referință. Responsabilitatea nu cade pe software, ci pe semnatarul documentului.
De ce avocații cad în capcană
Miza este viteza. În cabinetele aglomerate, un instrument de AI poate redacta în câteva minute un text care altfel ar lua ore. Jeffrey Clark, avocat și autor de analize juridice în SUA, a scris că această eficiență îi face pe mulți profesioniști să scadă vigilența. Când documentul arată impecabil, tentația este să îl trimiți mai departe fără verificare completă.
O altă problemă ține de încredere. După câteva rezultate bune, unii avocați ajung să creadă că modelul „știe” drept. În realitate, sistemul prezice următorul cuvânt probabil, nu verifică dosare, nu caută în baze de date oficiale și nu garantează exactitatea unei citații. De aici apar halucinații AI care par credibile la prima lectură, dar se prăbușesc la verificare.
În practică, eroarea apare mai ales la documente procesuale făcute în grabă. Un avocat cere un rezumat de jurisprudență, AI-ul produce trei decizii „utile”, iar una sau două sunt fabricate. Dacă numărul dosarului, anul sau instanța nu sunt controlate manual, citatul fals ajunge în instanță. Apoi urmează explicațiile și, uneori, sancțiunile disciplinare.
Cât de răspândit este fenomenul în 2025
Întrebarea care apare des în conferințele despre drept și tehnologie este dacă asistăm la un val real sau doar la câteva cazuri cu vizibilitate mare. Răspunsul nu este simplu, pentru că multe greșeli nu ajung în presă. Totuși, din datele publice adunate în 2024 și 2025 reiese că dosarele cu citate false au devenit suficient de numeroase încât să nu mai poată fi tratate ca accidente izolate.
Reuters a relatat în mai multe rânduri despre avocați amendați sau mustrați de instanțe după ce au depus acte cu referințe inexistente. În unele cazuri, judecătorii au impus amenzi modeste. În altele, au cerut explicații scrise și corectarea imediată a documentelor. Tonul instanțelor s-a schimbat. La început, mulți magistrați au privit greșelile ca pe niște scăpări de început. Acum, răbdarea scade.
Ce arată sancțiunile
Tiparul este clar. Prima abatere primește adesea un avertisment. Dacă avocatul insistă sau dacă eroarea pare gravă, urmează o amendă. În unele jurisdicții americane, judecătorii au cerut chiar ca firma de avocatură să explice ce reguli interne are pentru verificarea materialelor produse cu AI. Asta arată că problema nu mai este tratată ca o simplă gafă tehnică.
Semnalul transmis profesiei este dur. Odată ce un avocat semnează un document, el garantează că informațiile din act sunt corecte. Dacă apar halucinații AI în text, răspunderea profesională poate deveni personală. În unele cazuri, instanțele au considerat că scuzele de tipul „a greșit computerul” nu țin loc de verificare.
Există și un efect secundar. Firmele mari de avocatură cer acum politici interne clare pentru folosirea AI. Unele impun revizuirea manuală a fiecărui citat. Altele limitează folosirea instrumentelor generative doar la documente interne sau la schițe. Practic, AI rămâne un asistent, nu un substitut al muncii juridice.
Ce înseamnă pentru avocați și clienți
Impactul nu se oprește la o amendă. Un dosar slăbit de citate false poate afecta credibilitatea avocatului în fața judecătorului, poate prelungi procesul și poate scoate clientul din poziția de forță. În drept, reputația se construiește greu și se pierde repede. Un singur document prost verificat poate avea efecte pe termen lung asupra unei cariere.
Avocații intervievați în conferințe despre AI spun adesea că tehnologia este utilă pentru structură, sumar și idei de lucru. Problema apare când textul generat este tratat ca sursă finală. Aici intervin halucinații AI, care nu arată ca o minciună evidentă. De multe ori, ele seamănă cu o hotărâre reală și trec de prima citire. De aceea, controlul manual rămâne obligatoriu.
O regulă simplă prinde bine în orice birou juridic: fiecare nume de caz, număr de dosar și instanță trebuie verificat separat într-o bază oficială. Dacă referința nu există, textul se rescrie. Dacă formularea sună prea perfect, ea merită verificată încă o dată. În 2025, aceasta nu mai este o precauție opțională, ci o măsură minimă de igienă profesională.
În lunile următoare, mai multe barouri din SUA urmează să discute reguli noi pentru utilizarea AI în avocatură, iar primele dezbateri publice sunt așteptate înainte de finalul verii.
