Judecătorii din SUA sancționează tot mai des avocați care au depus acte cu citate inventate de halucinații AI, iar fenomenul a intrat în atenția barourilor în 2025.
Cum ajung citatele false în instanță
Problema începe simplu. Un avocat folosește un instrument precum ChatGPT, Gemini sau Claude pentru a redacta rapid o plângere, o întâmpinare ori o cerere. Programul scrie bine, pare convingător și livrează paragrafe curate. În unele cazuri însă, introduce și citate juridice care nu există. Asta înseamnă halucinații AI: un model generativ produce informații false cu aerul că sunt reale.
În sala de judecată, efectul este imediat. Dacă un dosar citează o hotărâre inexistentă sau o formulare atribuită greșit unei instanțe, partea adversă poate verifica ușor eroarea. În Statele Unite, mai mulți judecători au cerut explicații avocaților care au semnat acte fără să controleze fiecare referință. Responsabilitatea nu cade pe software, ci pe semnatarul documentului.
De ce avocații cad în capcană
Miza este viteza. În cabinetele aglomerate, un instrument de AI poate redacta în câteva minute un text care altfel ar lua ore. Jeffrey Clark, avocat și autor de analize juridice în SUA, a scris că această eficiență îi face pe mulți profesioniști să scadă vigilența. Când documentul arată impecabil, tentația este să îl trimiți mai departe fără verificare completă.
O altă problemă ține de încredere. După câteva rezultate bune, unii avocați ajung să creadă că modelul „știe” drept. În realitate, sistemul prezice următorul cuvânt probabil, nu verifică dosare, nu caută în baze de date oficiale și nu garantează exactitatea unei citații. De aici apar halucinații AI care par credibile la prima lectură, dar se prăbușesc la verificare.
În practică, eroarea apare mai ales la documente procesuale făcute în grabă. Un avocat cere un rezumat de jurisprudență, AI-ul produce trei decizii „utile”, iar una sau două sunt fabricate. Dacă numărul dosarului, anul sau instanța nu sunt controlate manual, citatul fals ajunge în instanță. Apoi urmează explicațiile și, uneori, sancțiunile disciplinare.
Cât de răspândit este fenomenul în 2025
Întrebarea care apare des în conferințele despre drept și tehnologie este dacă asistăm la un val real sau doar la câteva cazuri cu vizibilitate mare. Răspunsul nu este simplu, pentru că multe greșeli nu ajung în presă. Totuși, din datele publice adunate în 2024 și 2025 reiese că dosarele cu citate false au devenit suficient de numeroase încât să nu mai poată fi tratate ca accidente izolate.
Reuters a relatat în mai multe rânduri despre avocați amendați sau mustrați de instanțe după ce au depus acte cu referințe inexistente. În unele cazuri, judecătorii au impus amenzi modeste. În altele, au cerut explicații scrise și corectarea imediată a documentelor. Tonul instanțelor s-a schimbat. La început, mulți magistrați au privit greșelile ca pe niște scăpări de început. Acum, răbdarea scade.
Ce arată sancțiunile
Tiparul este clar. Prima abatere primește adesea un avertisment. Dacă avocatul insistă sau dacă eroarea pare gravă, urmează o amendă. În unele jurisdicții americane, judecătorii au cerut chiar ca firma de avocatură să explice ce reguli interne are pentru verificarea materialelor produse cu AI. Asta arată că problema nu mai este tratată ca o simplă gafă tehnică.
