Manuscrisele lui George Enescu în containere: jurnalista Alexandra Tănăsescu, amenințată după o investigație despre patrimoniul național
Update: Controlul Ministerului Culturii la Muzeul „George Enescu”: primele concluzii ale verificărilor Ministerul Culturii a anunțat joi primele concluzii ale controlului efectuat de Corpul de control al instituției la Muzeul Național „George Enescu” din București, după apariția informațiilor privin
Update: Controlul Ministerului Culturii la Muzeul „George Enescu”: primele concluzii ale verificărilor
Ministerul Culturii a anunțat joi primele concluzii ale controlului efectuat de Corpul de control al instituției la Muzeul Național „George Enescu” din București, după apariția informațiilor privind depozitarea manuscriselor și a unor bunuri de patrimoniu.
Verificările au avut loc miercuri și au inclus analizarea documentelor, discuții cu personalul responsabil și inspectarea spațiilor de depozitare și a sistemelor de supraveghere din cadrul muzeului.
Potrivit instituției, această etapă inițială a controlului a presupus colectarea de informații și verificarea modului în care sunt gestionate bunurile culturale.
„În această primă etapă a controlului, membrii comisiei au solicitat documente, date și informații relevante și au realizat chestionări directe și amănunțite ale personalului responsabil de păstrarea, depozitarea și conservarea bunurilor culturale”, a transmis Ministerul Culturii, într-o postare publicată joi pe Facebook.
Ministerul: nu au fost identificate distrugeri ale bunurilor de patrimoniu
Conform primelor concluzii prezentate de instituție, până în acest moment nu au fost identificate situații de distrugere a bunurilor culturale clasate în categoriile Fond sau Tezaur.
„Până în acest moment, în cadrul verificărilor efectuate, nu au fost identificate situații de distrugere a bunurilor culturale mobile clasate în categoria Fond sau Tezaur”, precizează Ministerul Culturii.
Autoritățile subliniază însă că verificările sunt în desfășurare, iar rezultatele finale vor fi prezentate după finalizarea controlului.
Clarificări privind obiectele sanitare menționate în presă
Ministerul Culturii a oferit și explicații legate de obiectele sanitare despre care s-a scris în spațiul public că ar fi fost aruncate sau deteriorate.
Potrivit reprezentanților ministerului, aceste elemente ar fi fost demontate din clădire și depozitate de către muzeu într-un spațiu adecvat.
„Comisia a constatat că obiectele sanitare la care se face referire în materialul de presă au fost demontate din corpul de clădire în care se aflau și preluate de către reprezentanții muzeului, aflându-se depozitate, împreună cu alte obiecte, într-un spațiu corespunzător; mai precis: o magazie”, se arată în comunicatul instituției.
Ministerul: unele fotografii din presă sunt din anii trecuți
În același mesaj, Ministerul Culturii susține că o parte dintre imaginile apărute recent în presă nu ar fi actuale, ci provin din anii anteriori.
„Unele fotografii apărute în media zilele acestea nu au fost făcute acum, ci ele reprezintă material de arhivă din anii trecuți. Elementele respective urmează a fi restaurate și reintegrate în imobil în cadrul lucrărilor de reabilitare”, mai precizează instituția.
Ministerul Culturii: avocata Lidia Chiran nu a reprezentat instituția
Instituția a clarificat și situația avocatei Lidia Chiran, care a intervenit într-o convorbire telefonică cu jurnalista Alexandra Tănăsescu și s-a prezentat drept reprezentant legal al Ministerului Culturii.
Potrivit ministerului, aceasta nu avea mandat de reprezentare din partea instituției.
„Aceasta nu a avut mandat de reprezentare din partea Ministerului Culturii. Domnia sa a fost convocată de către conducerea Muzeului Național „George Enescu” pentru acordarea de consultanță, în baza unui contract de asistență juridică încheiat cu muzeul”, se arată în mesajul publicat de minister.
Controlul dispus de ministrul Culturii continuă
Verificările au fost dispuse de ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan, iar durata controlului depinde de volumul și complexitatea informațiilor analizate.
Ministrul a declarat că instituția tratează cu maximă seriozitate orice sesizare privind patrimoniul cultural și că astfel de controale sunt necesare pentru a garanta gestionarea corectă a bunurilor culturale.
„Ministerul Culturii tratează cu maximă seriozitate orice semnal sau sesizare venită din partea presei, a specialiștilor ori a societății civile cu privire la situații ce pot afecta protejarea patrimoniului cultural”, a transmis acesta.
Oficialul a subliniat totodată importanța dialogului și a responsabilității instituționale în gestionarea patrimoniului.
„Considerăm că dialogul trebuie să se desfășoare într-un spirit de echilibru, de calm și de respect reciproc, având ca reper autentic interesul comun pentru protejarea și conservarea patrimoniului cultural al României”, a mai precizat ministrul.
Ministerul Culturii a anunțat că va reveni cu informații suplimentare pe măsură ce controlul avansează.
Manuscrisele lui George Enescu în containere reprezintă subiectul unei investigații jurnalistice care a declanșat un scandal major în domeniul patrimoniului cultural din România.
Jurnalista Alexandra Tănăsescu, fondatoare a publicației independente Cultura la dubă, scrie pe Facebook că a fost amenințată și intimidată după ce a publicat o anchetă despre modul în care documente și obiecte aparținând compozitorului George Enescu sunt depozitate de mai bine de patru ani în containere amplasate în aer liber.
Potrivit investigației, aceste containere adăpostesc inclusiv manuscrise originale, bunuri clasate în categoria Tezaur, precum și obiecte personale ale compozitorului, în condiții care ridică semne serioase de întrebare privind protejarea patrimoniului cultural.
Jurnalista Alexandra Tănăsescu
Manuscrisele lui George Enescu, depozitate în containere în aer liber
Materialul jurnalistic publicat de Cultura la dubă arată că manuscrise și bunuri aparținând lui George Enescu sunt depozitate de aproximativ patru ani și jumătate în containere amplasate în aer liber, fiind expuse la condiții meteorologice extreme – de la caniculă la ger.
Printre bunurile depozitate se află:
manuscrise originale ale operei „Oedipe”
obiecte personale ale compozitorului
piese de mobilier
fotografii
alte bunuri mobile clasate în categoria Tezaur sau în fondul Patrimoniului Național
Potrivit informațiilor prezentate în investigație, containerele sunt amplasate într-un context legat de un șantier abandonat la un monument istoric clasat în patrimoniul european.
Situația ar fi devenit și mai problematică după topirea ultimei zăpezi, când apa ar fi pătruns în interiorul containerelor.
Semnalul de alarmă privind protejarea patrimoniului
Jurnalista Alexandra Tănăsescu a explicat că demersul jurnalistic a avut scopul de a atrage atenția asupra modului în care sunt protejate bunurile culturale de valoare excepțională.
„Am îndrăznit să public pe Cultura la dubă o investigație în care avertizorii de integritate au spus că manuscrisele lui George Enescu, bunuri clasate în Tezaurul Național, sunt ținute în containere în aer liber, în caniculă sau ger, de 4 ani și jumătate, să arăt imagini cu apa care a pătruns în containere și obiectele sanitare din baia lui George Enescu aruncate și deteriorate de muncitori, în contextul unui șantier abandonat la un monument istoric clasat în Patrimoniul European!”, a declarat jurnalista.
Ea a subliniat că depozitarea unor astfel de bunuri nu respectă legislația privind protejarea patrimoniului.
„Oricare ar fi motivele invocate, nu se admite amplasarea, chiar pentru perioade scurte, a unor bunuri culturale mobile în spații care nu corespund condițiilor prevăzute de prezentele norme”, prevede legea invocată în materialul jurnalistic.
Alexandra Tănăsescu susține că a fost intimidată după publicarea investigației
În aceeași zi în care investigația a fost publicată, Alexandra Tănăsescu spune că a fost contactată telefonic de Cristina Andrei, managerul Muzeului Național „George Enescu”.
Potrivit relatării jurnalistei, apelul a avut loc în timpul unei ședințe de urgență a Consiliului de Administrație al muzeului, iar conversația a fost pusă pe speaker.
„Am fost sunată de managerul Muzeul Național ‘George Enescu’, Cristina Andrei, pusă pe speaker în timpul unei ședinte de urgență a Consiliului de Administrație al muzeului, intimidată, certată pentru că am îndrăznit să arăt condițiile în care e ținut patrimoniul și acuzată că eu și sursele mele vom fi responsabile în cazul unui jaf asupra patrimoniului depozitat în containere”, a afirmat jurnalista.
Presiuni pentru dezvăluirea surselor
În timpul aceleiași convorbiri ar fi intervenit și o persoană care s-a prezentat drept reprezentant legal al Ministerului Culturii, avocata Lidia Chiran.
Potrivit jurnalistei, aceasta ar fi exercitat presiuni pentru dezvăluirea surselor care au contribuit la realizarea investigației.
„Avertizorii de integritate despre care vorbiți știți ce statut au și știți că sunt publici?”, ar fi afirmat avocata Lidia Chiran în timpul conversației.
Jurnalista susține că afirmația este falsă, deoarece legislația din România prevede protejarea identității avertizorilor de integritate.
De asemenea, Alexandra Tănăsescu afirmă că avocata a sugerat Consiliului de Administrație să depună o plângere penală împotriva sa.
„Avocata m-a înștiințat că sfătuiește consiliul să-mi facă plângere penală pentru că eu am pus în pericol patrimoniul”, a relatat jurnalista.
Amenințări după anunțul că discuția este înregistrată
Tensiunile din timpul conversației au crescut după ce jurnalista a anunțat că înregistrează apelul telefonic.
Potrivit relatării Alexandrei Tănăsescu, avocata ar fi reacționat amenințând-o cu o plângere penală pentru înregistrarea discuției și ar fi folosit termenul „teroristă” la adresa sa.
Jurnalista spune că, pe parcursul convorbirii de aproximativ opt minute, reprezentanții instituției nu au discutat despre problema ridicată de investigație.
„În nicio clipă a discuției de aproximativ 8 minute persoanele din consiliul de administrație nu au vorbit despre problema de fond invocată de investigație, nu au combătut informațiile prezentate cu vreun argument și nu au furnizat informații care să arate opusul”, a afirmat aceasta.
Solicitări de clarificare către Ministerul Culturii
Redacția Cultura la dubă a transmis solicitări oficiale către Ministerul Culturii și către Muzeul Național „George Enescu” pentru a clarifica rolul în care a participat avocata Lidia Chiran la ședința Consiliului de Administrație.
Întrebările vizează în special calitatea oficială în care aceasta a participat la ședință, având în vedere că s-a prezentat drept reprezentant legal al Ministerului Culturii, dar s-ar fi poziționat de partea instituției care urma să fie controlată de minister.
Potrivit redacției, până la momentul publicării materialului nu fusese primit niciun răspuns oficial.
Ministerul Culturii: mulțumiri publice pentru demersul jurnalistic
În paralel cu aceste evenimente, Ministerul Culturii a transmis public un mesaj în care a apreciat rolul jurnaliștilor în semnalarea unor posibile probleme.
„Ministerul Culturii mulțumește jurnaliștilor care semnalează posibile nereguli și contribuie, prin demersurile lor, la protejarea patrimoniului cultural.”
Mesajul Alexandrei Tănăsescu după scandal
După publicarea investigației și a înregistrării convorbirii telefonice, Alexandra Tănăsescu a publicat un mesaj pe rețelele sociale în care a invocat un citat al lui George Enescu din 1934.
„Cuvântul pe care mi-l repet zi de zi de când mă știu: îndeplinirea datoriei. În realizarea acestui lucru se cuprinde și bunătatea și loialitatea, cinstea, cordialitatea, exactitatea. Să ne facem cu toții datoria și lumea își va recăpăta sensul ei suprem.”
Jurnalista a precizat că publicarea înregistrării convorbirii a fost o decizie luată pentru a evidenția presiunile la care pot fi supuși jurnaliștii independenți.
Libertatea presei și protejarea patrimoniului
Cazul a generat reacții de solidaritate din partea unor jurnaliști și organizații din presă. Redacția Cultura la dubă a afirmat că amenințările și intimidările împotriva jurnaliștilor reprezintă încercări de a bloca munca acestora și de a submina dreptul publicului la informare.
În același timp, investigația readuce în atenție problema gestionării patrimoniului cultural din România și responsabilitatea instituțiilor publice în protejarea bunurilor clasate în categoria Tezaur.
Ce este un avertizor de integritate?
Un avertizor de integritate (sau în interes public) este o persoană care raportează sau divulgă, cu bună-credință, informații privind încălcări ale legii (fapte de corupție, abateri disciplinare, fraude) obținute într-un context profesional. Aceasta beneficiază de protecție legală împotriva represaliilor la locul de muncă.
Aspecte cheie:
Definiție legală: Conform Legii nr. 361/2022, este persoana care raportează încălcări ale legii, obținute în context profesional.
Context profesional: Informațiile trebuie să fie obținute în cadrul activității profesionale (angajat, voluntar, stagiar, partener contractual).
Bun-credință: Raportarea trebuie să fie făcută cu intenția de a aduce la cunoștință nereguli, nu cu intenții malițioase.
Protecție: Legea oferă protecție împotriva concedierii, retrogradării sau a altor forme de hărțuire sau represalii.
Raportare: Poate fi internă (la nivelul instituției/companiei) sau externă (la autorități competente, cum ar fi Agenția Națională de Integritate sau instituții media).
Anonimat: Raportările anonime nu beneficiază de aceeași protecție juridică ca cele nominale, conform informațiilor de pe site-ul Agenției Naționale de Integritat
