Ministerul Culturii a sesizat procurorii după ce raportul de control de la Muzeul Național „George Enescu” a arătat că un obiect de tezaur deteriorat a fost afectat de scurgeri de apă dintr-un container de depozitare.
Ce a găsit comisia de control la Muzeul „George Enescu”
Controlul trimis de Ministerul Culturii la muzeul din București a scos la iveală mai multe probleme în păstrarea patrimoniului. Printre ele, comisia a notat „neglijență în exercitarea atribuțiilor de protejare a bunurilor culturale mobile”, lipsa unui microclimat stabil, condens și infiltrații de apă în containerele în care au fost mutate piesele de patrimoniu în 2021.
Raportul arată că unul dintre bunurile clasate în categoria Tezaur, un birou de lemn cu blat de piele și intarsii realizat de artistul Émile Gallé, a fost afectat pe o suprafață de aproximativ 20 de centimetri. În document apare mențiunea că degradarea a venit după scurgerea apei de la un aparat de aer condiționat din containerul de depozitare.
Ministerul Culturii a anunțat că a sesizat Parchetul. Decizia vine după ce inspectorii au considerat că situația nu ține doar de o problemă tehnică, ci și de modul în care a fost administrat patrimoniul. Pentru muzeu, miza este uriașă: piesele clasate în Tezaur nu pot fi înlocuite, iar fiecare urmă de umezeală sau fisură poate deveni ireversibilă.
Containerele din curtea muzeului, sub presiune de ani de zile
În 2021, cea mai mare parte a bunurilor culturale mobile din secția București a muzeului a fost mutată în șase containere amplasate în curte, în timpul lucrărilor de conservare și restaurare de la Palatul Cantacuzino, de pe Calea Victoriei nr. 141. Conform raportului, conducerea muzeului știa de câțiva ani că patrimoniul trebuia mutat, dar nu exista un plan formalizat la nivelul instituției.
În aceeași documentare, comisia a notat mai multe deficiențe tehnice: unele aparate de aer condiționat nu au funcționat, podeaua a fost neuniformă, au existat lufturi între pereții containerelor, izolarea termică a fost precară, iar condensul a apărut inclusiv la una dintre ferestre. La un moment dat, scurgerea de apă din cauza unei avarii a dus la deteriorarea bunului clasat în Tezaur, iar consecințele au fost consemnate în fișa analitică de conservare.
Acesta este al treilea semnal major care arată cât de vulnerabil poate deveni patrimoniul atunci când mutarea și depozitarea nu sunt tratate cu aceeași strictețe ca expunerea în sală. Un obiect de tezaur deteriorat nu înseamnă doar o pagubă materială, ci și pierderea unei părți din memoria culturală a României.
Ce spune raportul despre responsabilitatea muzeului
Raportul ministerului merge dincolo de simpla enumerare a problemelor tehnice. Una dintre concluzii este că muzeul nu a prezentat dovezi privind solicitarea de sprijin interinstituțional pentru găsirea unei soluții de depozitare mai sigure. În plus, documentul arată că instituția nu a prezentat situații privind distrugerea unor bunuri culturale mobile clasate.
Legea 182/2000 prevede că degradarea, aducerea în stare de neîntrebuințare ori distrugerea, din culpă, a unui bun cultural mobil clasat constituie infracțiune. Textul legal vorbește despre pedeapsă cu închisoarea de la o lună la un an sau amendă. În acest caz, procurorii urmează să analizeze dacă faptele descrise în raport intră sub incidența legii penale.
Ministrul Culturii a spus, la conferința de vineri, că obiectele ar trebui mutate și inventariate detaliat. Declarația vine după un control care a descoperit că, în lipsa unui plan clar și a unui control permanent al condițiilor de mediu, chiar și patrimoniul clasat în cea mai înaltă categorie poate ajunge expus riscurilor elementare.
Ce patrimoniu administrează muzeul
Muzeul Național „George Enescu” deține, la nivelul secției București, 36 de bunuri culturale mobile clasate în categoria Tezaur și 608 bunuri clasate în categoria Fond. Cifrele arată dimensiunea responsabilității pe care o are instituția în păstrarea patrimoniului asociat lui George Enescu și a altor piese de valoare istorică.
Printre bunurile aflate în depozit se numără manuscrise ale compozitorului, păstrate în cutii speciale cu pH neutru, materiale antiacide, văl japonez și plicuri de mylar. Chiar și așa, raportul notează că au existat probleme de funcționare la sistemele de climatizare și variații în condițiile de depozitare, iar aceste detalii explică de ce un obiect de tezaur deteriorat ridică întrebări serioase despre protecția pe termen lung.
Se mai menționează că obiectele sanitare din baia de la parterul Casei Memoriale „George Enescu” urmează să fie restaurate. Pare o notă secundară, dar în realitate ea arată că problemele de întreținere au fost multiple și au atins mai multe zone ale clădirii și ale spațiilor asociate muzeului.
Pentru specialiștii în conservare, cazul de la Muzeul „George Enescu” deschide o discuție incomodă despre modul în care sunt protejate colecțiile în timpul lucrărilor de restaurare. Un obiect de tezaur deteriorat poate părea o singură piesă afectată, dar într-un muzeu fiecare astfel de incident arată o breșă în lanțul de siguranță. În zilele următoare, Ministerul Culturii urmează să comunice pașii administrativi după sesizarea făcută către procurori.
