Clădirea Muzeului Național de Istorie a României, un monument istoric de pe Calea Victoriei din București, va fi restaurată și consolidată, iar lucrările vor dura aproximativ cinci ani, au anunțat luni autorități și reprezentanți ai muzeului, la sediul instituției. Investiția este estimată la peste 150 de milioane de euro, potrivit Agerpres, iar efectiv lucrările ar urma să înceapă la începutul lui 2028, scrie Digi24.
Imobilul se află în clasele de risc seismic I și II, iar proiectul prevede și o extindere în curtea interioară. Patrimoniul muzeului este pregătit în cutii pentru a fi mutat într-un depozit.
Ce se va întâmpla cu patrimoniul
Colecțiile muzeului însumează peste 17 milioane de obiecte, dacă este inclus patrimoniul filatelic. Euronews România scria anterior că este vorba de peste 16 milioane de obiecte filatelice și circa 750.000 de bunuri culturale. Potrivit directorului Unității de Management a Proiectului din Ministerul Culturii, Trîmbaciu, în marea lor majoritate obiectele sunt deja ambalate și pregătite pentru mutare.
Anul viitor urmează să fie construit un depozit adaptat nevoilor muzeului, pentru ca patrimoniul să fie mutat înainte de începerea lucrărilor. Directorul muzeului, Cornel Ilie, a spus că, pe durata restaurării, publicul va putea vedea obiecte din patrimoniu în unul sau mai multe spații de expunere. Nu va fi posibil, a precizat el, ca întreg patrimoniul să fie expus ca în prezent.
Calendarul proiectului
Proiectul este într-o etapă avansată a studiului de fezabilitate, numit documentație de avizare a lucrărilor de intervenții (DALI), au spus oficialii. Mai are nevoie de ultimele avize: cel de securitate la incendiu, cel pentru apărare civilă și avizele tehnico-economice ale Ministerului Culturii. Până la sfârșitul anului, autoritățile vor să obțină aprobarea Guvernului pentru indicatorii tehnico-economici.
Anul viitor este dedicat licitațiilor și semnării contractului pentru ultima fază de proiectare și execuție. Dacă acesta este semnat în 2027, lucrările încep efectiv la începutul lui 2028 și vor dura aproximativ cinci ani.
Banii și constrângerile clădirii
Fondurile provin dintr-un acord-cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, a explicat Trîmbaciu. Este un credit extern luat de România în condiții avantajoase, care trebuie returnat după 20 de ani. Anul viitor, cu sprijinul Guvernului, Ministerul Culturii vrea să includă creditul de angajament în buget, pentru a putea semna contractul. Banii vor fi cheltuiți în următorii cinci ani.
Arhitectul Mircea Căpățână, șeful de proiect, a spus că clădirea are peste 100 de ani și a avut intervenții ample ultima oară în anii 1970, când a devenit muzeu. A mai existat o tentativă de consolidare în anii 2000, dar a fost abandonată. Cele mai mari probleme sunt structurale și funcționale: clădirea nu a fost gândită pentru a adăposti un astfel de patrimoniu și nu are toate sistemele de siguranță și de incendiu necesare.
Extinderea din curtea interioară
Un obiectiv al proiectului este redeschiderea curții interioare, care în prezent este un spațiu rezidual. Corpul pătrat construit în anii 1970 va fi înlocuit cu unul mai mic în plan, dar mai înalt, cu arhitectură mai contemporană. Aici se află baza copiei Columnei lui Traian, descrisă de arhitect ca mai fidelă decât originalul în anumite detalii, pe care originalul nu le mai păstrează.
Curtea ar urma să devină o a doua cale de acces în muzeu, dinspre Centrul Istoric, ceea ce ar trebui să aducă mai mulți vizitatori. Proiectul include și relocarea unui adăpost de protecție civilă și transformarea lui în depozit de zi pentru muzeu.
Declarațiile oficialilor
Ministrul Culturii, Ioana Ciocan, a spus că muzeul conține piese de valoare universală și că patrimoniul trebuie mutat pentru ca muzeul să poată fi consolidat. Prim-vicepremierul Marian Neacșu a anunțat că va sprijini demersul. Semnal a relatat și despre investițiile în patrimoniul cultural al țării, anunțate în 2023 de fosta ministră a Culturii, Raluca Turcan, precum și despre controversele după restaurarea Castrului Roman Arutela.
Sursa informațiilor de bază: Digi24. Datele de context provin din Agerpres, News.ro, Economedia, Forbes România și Euronews România.
