Leacul.
Matilda îl iubește pe Cornel, de nu mai poate!
În viața ei n-a întâlnit un om mai frumos, și la suflet și la moacă. Isteeețel, subțirel, cu niște ochi pictați parcă, și o gură ca o caisă coaptă abia ruptă din pomul lui nea Tănase Bucă, nebunul de la capul străzii.
Ea-l strigă Cornil, așa-i place mai mult, e mai intim, cică. „Cornel e prea distant, zici că-i un cumnat sau un unchi de-al doilea. Ori el e iubitul meu, nu?”.
Așa o să-l numesc și eu în povestea mea de mai jos, ca să n-o supăr.
De la Dana
Îți plac textele mele? Adaugă Semnal ca sursă preferată de știri.
Mă ajuți și pe mine și pe Semnal. Mulțumesc! →
Cornil muncește mult și, când ajunge acasă, cu șosetele ude și ochii lipiți de somn, bagă rapid ceva la jgheab, și se pune în pat. „Matildou, haidi noapte bună, pa, te pup!”, zice, de parcă i-ar scrie un bilet.
Adoarme rapid și, în timp ce Matilda se mai zgâiește, ca o adevărată intelectuală ce e, la o emisiune de la Kanal D, Cornil se pornește să sforăie ca un generator de curent.
E drept, la început face ușor. Timid aproape. Ca un motănel. „Hââârr, hââââr, cââârrr, cââârrr.” Așa mai merge, dar nu se lasă doar cu atât. Nuu! El e un om dintr-o bucată, nu un bălălău. „Gââârrrr, gââârrrr, sfââârrrr, hiiiii, haaaaa, mmm, mmmmm.”
Huruie, grohăie, se îneacă, horcăie, tușește. Concafazor! Ciocan pneumatic. Joagăr. Ce vreți voi, la alegere!
Ea îl hâțână zdravăn și omul se oprește speriat. „Ăăă, stai! Cine e?”
„Io sunt, mă, Cornile! Sforâie și tu mai încet, că nu pot să dorm.”
Omul se oprește nițel, și Matilda oftează fericită. „Gata! Acu adorm și io… ” Și plutește ușoară într-un început de somn, legănată de…
Aiurea! „Sfârrrr, hiiii, cârrr! Iar începe Cornil.
„Tu-i soarta mă-sii!”, oftează Matilda și dă drumul la radio. Măcar acolo aude muzică.
Pe la două noaptea, Cornil sforâie subțire, de zici că-i posedat de Iele. Chiuie și pârâie cu glas de muiere: „Uiiiii, piiirrrr, niiii, niiii, niiii.”
Vaai! Matilda nu se poate odihni deloc, deloc, iar a doua zi, când pleacă la slujbă (face pe ospătărița la o cârciumă din localitate) e chiaună de somn, tre să bea cinci cafele tari și două mai slabe, ca să reziste. Altfel adoarme cu tava-n mână.
