Noi am fost doar 16 în clasă. Secția maghiară, ce să-i faci!? Se împuținaseră maghiarii din Alba-Iulia îndeajuns cât să nu se mai adune o clasa normală de copii, dar eram speciali, cel puțin așa ne simțeam noi, pentru că eram mai puțini.
Dar de serbări n-am scăpat nici noi. Noroc că, fiind la distanță de Capitală, rar își făcea „tovarășul” timp să ne viziteze, iar Partidul binevoitor și înțelept era îndeajuns de ocupat cu arătatul căii drepte unor români rătăciți, cât să nu-i rămână timp și pentru noi.
Așa că am crescut în umbra celorlalți, prezenți și noi peste tot, dar aproape invizibili. Până la mine. Că trebuia eu să ies la suprafață ca rahatul în apă după trei zile.
Nu învățam și nu-mi scriam temele de casă- cu excepția compunerilor- asta o știa deja toată școala, din cauza indignării profesoarei de română, dar având note de zece pe linie, cu excepția unor note de 2 pentru indisciplinină- o „substanță” misterioasă pe care corpul meu o producea din plin, și care mă făcea să răspund la întrebări cu exact ce credeam, nu cu ce așteptau cei corecți politic- eram lăsat în pace.
Eram genial în idioțenia mea de copil revoltat împotrivă la tot. Asta se datora lui tata, dar nu știa nimeni, și cine știa prefera să se prefacă a nu ști. N-am înțeles nici în ziua de azi ce îl determina pe el să mă considere pe mine vinovat de tot raul care i se întâmpla, ori se întâmpla prin lume, dar bătaia pentru mine era mai regulată decât mâncatul. Eu îmi luam bătaie pentru că citeam, în loc să învăț. Nu conta că am nota maxima la toate materiile și nici că toți profesorii mă lăudau, din moment ce nu stăteam cu orele în fața manualelor și a caietelor meritam bătut.
Dar meritam bătut și pentru că s-a simțit tata „prost” că la ședința cu părinții l-a întrebat profesorul de matematică de motivul pentru care fratele meu mai mic e total bâtă, în timp ce eu știu tot. Nu știu de ce s-a simțit prost, dar a fost suficient cât să-mi mai administreze o bătaie și pe tema asta.
Mi-am luat apoi bătaie pentru că, în timp ce eu citeam, fratele meu a ieșit afară și a fost caftit de copiii ceilalți, de copiii români, pentru că era ungur. Vinovat am fost eu, normal, că trebuia sa fiu acolo și sa-l apăr. Așa că a doua zi, când iar s-au luat ceilalți de el, am ieșit afară și i-am bătut. Pe toți. Inclusiv pe cei de la scara vecină, când au sărit în apărarea românilor pe care îi bătea un ungur. Iar seara mi-am luat iar bătaie, pentru că nu e frumos să te bați! Tot de la tata.
Am luat bătaie și pentru că fratele meu s-a pișat pe el în somn- trebuia să-l trezesc și să-l trimit la baie- că s-a bătut soră-mea cu fratele meu, cât am fost eu la antrenamentul de atletism, unde m-a trimis tata forțat- că trebuia să nu mă mai duc la antrenament, dacă urma ca soră-mea și frate-meu să se bată- mi-am luat bătaie și pentru că s-au simțit ceilalți copii umiliți când am ieșit la tablă la ora de matematică și am rezolvat problema celor cu doi ani mai mari.
Fiind prea puțini în clasă s-a luat decizia să ne cupleze, clasa întâi cu clasa a treia, clasa a doua cu clasa a patra și eu nici măcar nu mi-am dat seama, fiind în clasa a doua, că problema de pe tablă era a celor din clasa a patra. N-a contat, bătaie meritam pentru că am vrut eu să-i umilesc.
Eram în clasa a 6-a când s-a stricat chiuveta din bucătărie. Curgea apa pe dedesubt. Normal, vinovat am fost găsit eu și bătut. Apoi o săptămână întreagă, în fiecare zi, venea tata de pe șantier cu un prieten instalator ca să repare, dar mereu lipsea ceva și nu se putea repara, așa că se îmbătau și cam atât. După o săptămână, când am ajuns acasă de la școală, am desfăcut tot de sub chiuvetă și am reparat scurgerea. Firesc, în seara aia mi-am luat bătaie, pentru că tata s-a simțit prost față de prietenul lui, că l-a adus degeaba și nefiind nimic de reparat au fost nevoiți să stea și să bea.
A urmat bătaia pentru că am fost ales comandant de detașament, când soră-mea era doar comandant de grupă, și o altă bătaie pe o temă similară când, în clasa a 7-a am fost ales comandant de școală- primul și singurul elev de la secția maghiară din istoria școlii.
