Henry Coandă a fost unul dintre cei mai importanți inventatori și aviatori ai secolului XX. De-a lungul carierei sale, Coandă a creat o serie de invenții și a realizat numeroase descoperiri în domeniul aerodinamicii și al aviației, care au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării aviației moderne.
Henry Coandă s-a născut pe 7 iunie 1886, în București, într-o familie de ingineri. Tatăl său, Constantin Coandă, a fost profesor de fizică la Colegiul Sfântul Sava din București, iar mama sa, Aida Danet, a fost fiica unui avocat francez.
Henry Coandă a absolvit liceul Gheorghe Lazăr din București și a studiat la Școala Națională de Poduri și Șosele din București și la École Polytechnique din Paris. În timpul Primului Război Mondial, Coandă a servit ca ofițer în armata română.
În 1910, Henry Coandă a inventat primul avion cu reacție din lume, numit „Coandă-1910”. Avionul a fost propulsat de un motor cu reacție care sufla aer într-un tub de aspirație, creând o forță de tracțiune care propulsa avionul înainte. Deși avionul a fost un succes tehnic, Coandă nu a reușit să îl construiască într-un mod practic din punct de vedere comercial.
În 1911, Coandă a realizat un alt proiect important, creând o serie de elice de avion care aveau o formă specială, numită acum „profilul Coandă”. Această formă specială a elicei a îmbunătățit semnificativ performanțele avioanelor, reducând zgomotul și vibrațiile și crescând eficiența combustibilului.
În 1912, Coandă a realizat un alt proiect important, inventând primul aparat de respirat subacvatic din lume, numit „Coandă-1912”. Acest dispozitiv a fost utilizat de marinarii care lucrau la reparații subacvatice și a permis o respirație mai ușoară și mai confortabilă sub apă.
În timpul Primului Război Mondial, Coandă a fost implicat în dezvoltarea de avioane militare pentru armata română. Acesta a creat avioane ușoare și rapide, care au fost utilizate cu succes în luptele aeriene.
După război, Coandă s-a stabilit în Franța și a început să lucreze pentru compania de aviație De Havilland. Aici, el a inventat un alt dispozitiv important în 1928, numit „efectul Coandă”.
Efectul Coandă este un fenomen aerodinamic descoperit de inventatorul și aviatorul român Henry Coandă în anul 1930. Acest fenomen se referă la tendința unui jet de fluid să urmeze o suprafață curbată, în loc să se îndepărteze de aceasta. Acest efect este utilizat într-o varietate de aplicații, cum ar fi în ventilatoare, aeroterme, uscătoare de mâini și chiar și în aviație.
Efectul Coandă se bazează pe două principii de bază ale aerodinamicii: principiul lui Bernoulli și principiul continuității. Principiul lui Bernoulli afirmă că presiunea unui fluid scade odată cu creșterea vitezei sale, în timp ce principiul continuității afirmă că volumul unui fluid care trece printr-un anumit punct dintr-un tub rămâne constant, indiferent de diametrul tubului.
Efectul Coandă a fost utilizat într-o varietate de aplicații. În domeniul ventilatoarelor și al aerotermelelor, acest efect este utilizat pentru a dirija fluxul de aer într-o anumită direcție. De exemplu, într-un aeroterma cu efect Coandă, jetul de aer cald este direcționat către o suprafață curbată, care îl îndoaie într-o anumită direcție, astfel încât să poată fi direcționat spre locul dorit.
Efectul Coandă este de asemenea utilizat în uscătoarele de mâini, unde jetul de aer este direcționat către o suprafață curbată, care îl îndoaie într-o anumită direcție, astfel încât să poată fi direcționat spre mâini. Acest lucru face ca uscarea mâinilor să fie mai eficientă și mai rapidă.
În aviație, efectul Coandă este utilizat pentru a îmbunătăți performanțele avioanelor. Coandă a inventat un sistem de flapsuri care utilizau efectul Coandă pentru a îmbunătăți performanțele avioanelor.