Bentițele care promit somn mai odihnitor, meditație mai adâncă sau concentrare la birou au adunat, fără zgomot, înregistrări ale activității creierului care însumează zeci de milioane de ore. Potrivit unei anchete jurnalistice publicate pe 4 noiembrie de revista Science, producătorii acestor dispozitive EEG folosesc datele pentru a antrena sisteme de inteligență artificială, fără să le spună limpede utilizatorilor.
Textul, semnat de jurnalistul Jonathan Moens, arată că firmele din domeniu se lovesc de foarte puține limite atunci când decid ce fac cu semnalele culese de pe capul clienților. Iar subiectul nu mai privește doar câțiva pasionați de tehnologie, pentru că senzorii EEG au început să apară în căștile audio, în șepci și chiar în echipamentul de protecție de pe șantiere.
Un miliard de minute, la un singur producător
Un singur exemplu e suficient pentru a înțelege dimensiunea. Compania canadiană InteraXon, care vinde bentițele Muse, spune că peste 500.000 de dispozitive au înregistrat 16,8 milioane de sesiuni, adică mai mult de un miliard de minute de activitate cerebrală măsurată acasă. Înseamnă aproape 17 milioane de ore, adunate de o singură firmă.
Cofondatorul Chris Aimone a declarat în septembrie, pentru revista Elite Traveler, că aceste înregistrări au servit la antrenarea unui model fundamental, un sistem AI general care învață tiparele activității cerebrale. Aimone susține că utilizatorii aleg singuri dacă își donează datele și că informațiile individuale nu sunt vândute. Tot el insistă că bentițele nu sunt nici aparate medicale, nici dispozitive care citesc gândurile. Din octombrie, aceeași arhivă alimentează o funcție care le estimează săptămânal clienților „vârsta creierului”.
Science descrie însă o imagine mai largă și mai puțin liniștitoare. În industrie, mulți utilizatori nu sunt anunțați clar că semnalele lor ajung în seturile de antrenare ale unor algoritmi, iar constrângerile legale asupra firmelor rămân puține.
Ce poate afla cineva dintr-o bentiță
EEG-ul măsoară activitatea electrică a creierului prin senzori așezați pe scalp. În spitale, este una dintre investigațiile de bază pentru diagnosticarea epilepsiei. Variantele de consum au mai puțini senzori și semnale mai zgomotoase, însă inteligența artificială le face tot mai utile, așa cum un algoritm a învățat deja să citească electrocardiograma în câteva secunde.
O analiză sistematică publicată în februarie în npj Digital Medicine a cântărit 21 de studii despre 16 dispozitive EEG purtabile. Concluzia este că ele pot semnala declinul cognitiv ușor, dar cu o precizie care variază enorm, între 46% și 95%. Pentru Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (EDPS), neurodatele includ și deducțiile făcute pe baza semnalelor, cum ar fi indiciile despre emoții sau preferințe.
Părerile oamenilor de știință sunt împărțite, notează Science. Unii neurologi spun că aparatele de consum sunt prea imprecise pentru a dezvălui mare lucru despre o persoană. Alții se tem că, hrănite cu suficiente date, sistemele AI vor ajunge să descifreze tocmai partea cea mai intimă a vieții interioare.
Când datele anonime nu mai sunt chiar anonime
Firmele invocă de obicei anonimizarea. Problema este că datele agregate sau deidentificate nu sunt considerate date personale de majoritatea legilor, așa că pot fi folosite fără acordul utilizatorului, arăta în 2024 o analiză publicată în revista Neuron. Autorii constatau că Emotiv și Muse declară că împart date agregate în scopuri de cercetare, fără să precizeze despre ce cercetare este vorba.
Un raport al Neurorights Foundation, publicat în aprilie 2024, a analizat, pornind de la politicile de confidențialitate, cum tratează datele 30 de companii care vând astfel de dispozitive online. Dintre ele, 29 aveau acces la datele neuronale ale clienților fără nicio limită reală, iar peste jumătate își rezervau explicit dreptul de a le împărți cu terți.
Într-un articol însoțitor, apărut pe 5 noiembrie, Science descrie căștile de protecție cu senzori pe care firme de construcții și minerit, inclusiv din China, le folosesc pentru a urmări oboseala muncitorilor. Revista a aflat că datele cerebrale strânse de o altă companie chineză ajung la poliția rutieră fără să fie anonimizate.
Există și varianta opusă. Tot Science prezintă un sistem din care pleacă doar scorul final, nu semnalul brut al creierului. Nita Farahany, profesoară la Universitatea Duke și una dintre vocile cunoscute în etica neurotehnologiei, îl dă drept exemplu pentru felul în care ar trebui tratată confidențialitatea.
Ce protecție are un utilizator din Uniunea Europeană
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) nu menționează explicit datele neuronale. Ele primesc protecția sporită a datelor sensibile atunci când dezvăluie informații despre sănătate sau sunt folosite pentru identificarea unei persoane, au explicat EDPS și autoritatea spaniolă pentru protecția datelor într-un raport comun din iunie 2024.
Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act) merge mai departe, dar pe un teren îngust. Din 2 februarie 2025, în UE sunt interzise sistemele care deduc emoțiile oamenilor la locul de muncă și în școli, cu excepția celor folosite din motive medicale sau de siguranță. Amenzile pot ajunge la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri globală. Interdicția, importantă pentru limitele monitorizării angajaților, nu atinge însă bentița cumpărată pentru meditație acasă.
Alte state au ales soluții proprii, într-un peisaj în care SUA, UE și China reglementează inteligența artificială în moduri diferite. Chile și-a modificat Constituția în 2021 pentru a proteja activitatea cerebrală, iar în 2023 Curtea Supremă a obligat compania Emotiv să șteargă datele fostului senator Guido Girardi. În SUA, cel puțin Colorado, California și Montana au inclus datele neuronale în legile lor de confidențialitate.
În noiembrie 2025, statele membre UNESCO au adoptat prima recomandare globală privind etica neurotehnologiei. Textul cere protecții stricte pentru datele neuronale, dar nu are forță juridică obligatorie. Până la reguli mai clare, cine poartă deja o astfel de bentiță poate căuta în aplicație secțiunile despre cercetare, partajarea cu terți și retragerea acordului.
