Tehnologie

Japonia a lansat misiunea MMX spre lunile lui Marte

Japonia a lansat marți sonda MMX spre Marte, pentru prima misiune care va încerca să aducă pe Pământ probe de pe Phobos, în 2031. Proiectul costă 578 de milioane de dolari.

de Redacția Semnal · · Asistat de AI ·

În imagine este planeta Marte și o sondă spațială în cosmos.
În imagine este planeta Marte și o sondă spațială în cosmos.

Japonia a lansat marți, înainte de zori, o sondă spre Marte, într-o misiune de cinci ani menită să exploreze lunile Phobos și Deimos și să aducă pe Pământ, pentru prima dată, probe de pe una dintre ele. Lansarea a avut loc de la centrul spațial din insula Tanegashima, potrivit France24.

Agenția spațială japoneză JAXA conduce proiectul, la care participă cinci agenții spațiale. O oră mai târziu, oficialii au declarat lansarea reușită, după ce sonda s-a separat conform planului de ultima treaptă a rachetei. Controlorii de zbor au izbucnit în aplauze, s-au ridicat în picioare și s-au îmbrățișat.

Prima probă adusă de pe Phobos, în 2031

Misiunea se numește MMX, de la Martian Moons Exploration, și costă 578 de milioane de dolari. Sonda cântărește 5 tone și ar trebui să ajungă la Marte până la sfârșitul verii viitoare. Praful, solul și rocile de pe Phobos ar urma să ajungă pe Pământ în 2031.

Până acum, NASA a așezat nouă nave pe Marte în ultimii 50 de ani, iar China a reușit o aterizare în 2021. Nimeni nu a ajuns însă pe Phobos sau pe Deimos și nimeni nu a adus probe de pe Marte, cu atât mai puțin de pe lunile sale.

„E multă adrenalină, multă emoție și mult wow”, a spus Tom Statler, astrofizician NASA implicat în proiect.

Japonia pornește cu un avantaj: a recuperat deja probe de pe doi asteroizi. Phobos e o stâncă neregulată, în formă de cartof, de aproximativ 22 de kilometri în diametru. Studierea ei poate lămuri cum s-au format lunile lui Marte și, posibil, luni din alte părți.

Idefix, roverul franco-german de mărimea unui cuptor cu microunde

Sonda se va sincroniza cu orbita strânsă a lui Phobos în jurul lui Marte, apoi va elibera roverul Idefix, construit de Franța și Germania. Numele vine de la cățelul alb din benzile desenate cu Asterix. Cât un cuptor cu microunde, Idefix va cădea singur pe Phobos și va sări câteva minute, până se oprește în gravitația extrem de slabă a lunii.

Roverul cu patru roți e conceput să se îndrepte singur dacă aterizează cu roțile în sus. Dacă se scufundă în sol moale sau rămâne blocat între stânci, șansele sunt minime, a explicat Julien Baroukh, de la agenția spațială franceză. După desfacerea panourilor solare, roverul nu se mai poate îndrepta, motiv pentru care se va deplasa cu doar 1 milimetru pe secundă.

Idefix va fi „un cercetaș al siguranței”, potrivit lui Baroukh, și va explora Phobos timp de 100 de zile. Controlorii japonezi vor să evite solul pudros și terenul accidentat când nava-mamă, un lander cu patru picioare, va coborî pe suprafață pentru probe, în 2030.

Două ore pe Phobos, apoi drumul spre Australia

Landerul va rămâne pe Phobos doar două ore. Va fora și va aspira cel puțin 10 grame de material, apoi va decola. Va studia Deimos în mai multe survoluri, va părăsi vecinătatea lui Marte în 2030 și va livra probele în deșertul australian, în 2031.

Drumul e plin de epave. Phobos înseamnă „frică” în greacă, iar Deimos „groază”; sunt fiii gemeni ai zeului războiului Ares, numit Marte în mitologia romană. Rusia a eșuat în toate cele trei încercări spre Phobos, ca și în multe alte misiuni spre Marte. Singura altă misiune marțiană a Japoniei a eșuat, fiindcă nava nu a intrat pe orbita planetei.

Potrivit Euronews, oamenii de știință speră să afle dacă lunile s-au format după o coliziune străveche între Marte și un corp spațial, sau dacă sunt asteroizi captați de gravitația planetei. Oricare ar fi răspunsul, ei se așteaptă să găsească pe Phobos urme din Marte.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.