Accesul la sute de mii de site-uri fără nicio legătură cu fotbalul a fost întrerupt periodic în Spania în ultimele luni, în timpul transmisiunilor din La Liga. Cauza sunt blocajele de adrese IP cerute de patronatul competiției și executate de operatorii de telecomunicații, pe baza unei hotărâri judecătorești din decembrie 2024.
Amploarea efectelor colaterale a fost măsurată de Open Observatory of Network Interference (OONI), o organizație nonprofit care monitorizează restricțiile de acces pe internet. Raportul, publicat la sfârșitul lunii iunie 2026, acoperă perioada ianuarie - iunie 2026.
Cum se blochează un meci și cad mii de site-uri
Hotărârea a fost dată la 18 decembrie 2024 de Tribunalul Comercial nr. 6 din Barcelona, la cererea LaLiga și a Telefónica Audiovisual Digital. Ea permite blocarea, în timpul meciurilor, a adreselor IP identificate ca surse de transmisiuni neautorizate. Spre deosebire de întreruperile de internet impuse de state în timpul crizelor politice, aici măsura pornește dintr-un litigiu comercial.
Problema ține de felul în care funcționează internetul de azi. O singură adresă IP a unui furnizor de tip CDN - Cloudflare, Amazon, Akamai - poate deservi simultan mii de site-uri fără legătură între ele. Blocarea adresei le scoate din funcțiune pe toate. Efectul e similar cu cel văzut în noiembrie 2025, când o defecțiune la Cloudflare a făcut indisponibile numeroase site-uri din România și din lume.
Autorizația acoperă trei sezoane, din 2024/2025 până în 2026/2027, și expiră odată cu finalul competiției, în iunie 2027. Sezonul actual a început pe 15 august, iar monitorizarea publicată de hayahora.futbol a înregistrat în prima etapă un vârf de circa 550 de adrese IP inaccesibile.
Cifrele unui studiu independent
OONI a testat 9,2 milioane de domenii populare. Dintre ele, 554.507 - aproximativ 5,8% - au fost blocate cel puțin o dată în timpul transmisiunilor. Cercetătorii precizează că metodologia subestimează fenomenul, deci cifra trebuie citită ca un prag minim.
Într-o singură fereastră de o oră, blocarea a doar 4-20 de adrese IP a scos din funcțiune peste 400.000 de domenii. În total au fost afectate 7.441 de adrese, la 36 de furnizori de infrastructură. Cloudflare a suportat cea mai mare parte: peste 501.000 de domenii, găzduite pe 2.218 adrese blocate.
Printre serviciile căzute s-au numărat organizații pentru drepturile omului, grupuri de mediu, instituții publice, publicații de presă și platforme de mesagerie. La sfârșitul lunii august, presa spaniolă de tehnologie a raportat că blocajele au atins inclusiv site-ul consulatului Chinei și revista Jot Down.
Certificate false și ecrane roșii de avertisment
Cea mai sensibilă descoperire nu ține de site-urile căzute, ci de modul în care unii operatori aplică blocajul. OONI a detectat în rețeaua Digi Mobil semne de interceptare a conexiunilor criptate: un certificat autosemnat, care nu corespundea site-urilor cerute, prezentat pentru 7.334 de adrese IP asociate cu 10.759 de domenii.
Pentru utilizator, diferența e vizibilă. În locul unei erori de rețea, primește un avertisment de securitate - „Conexiunea nu este privată” - în care numele site-ului vizitat apare ca posibilă sursă de atac. Browserul funcționează corect, fiindcă refuză un certificat în care nu are încredere, dar mesajul îl arată cu degetul pe cel nevinovat.
Riscul semnalat de specialiști e dublu. Pe de o parte, cititorii se obișnuiesc să treacă peste avertismentele de securitate, ceea ce îi expune la atacuri informatice reale. Pe de altă parte, site-urile afectate apar în ochii publicului drept compromise, fără să aibă vreo vină.
Ce spune LaLiga
Patronatul competiției susține că blocajele sunt dinamice, limitate la ferestrele de transmisiune, și că nu sunt „nici masive, nici nediscriminate”. Într-o notă informativă din februarie 2025, LaLiga afirma că peste jumătate dintre adresele IP folosite pentru piraterie sunt mascate de Cloudflare și acuza compania americană că protejează, conștient și pentru profit, organizații criminale. Cloudflare a respins acuzațiile.
Președintele LaLiga, Javier Tebas, estimează pierderile cluburilor spaniole din cauza pirateriei la 600-700 de milioane de euro pe an. Dreptul deținătorilor de a-și proteja produsul audiovizual nu e contestat serios de nimeni. Disputa e despre proporționalitatea mijloacelor.
Presiune politică și juridică
În martie 2025, tribunalul din Barcelona a respins cererile de nulitate depuse de Cloudflare și de asociația RootedCON. Cele două au atacat decizia la Curtea Constituțională a Spaniei, unde dosarul este încă nesoluționat. Cloudflare a depus și o plângere la reprezentantul comercial al Statelor Unite.
Pe 29 aprilie 2026, comisia de economie și transformare digitală din Congresul spaniol a adoptat o inițiativă fără efect legislativ imediat, propusă de ERC și convenită cu PSOE. Textul cere introducerea principiului proporționalității tehnologice în legea serviciilor digitale, astfel încât ordinele de blocare să nu mai afecteze terți. PP și Vox au votat împotrivă. Reforma nu este încă în vigoare.
Într-o decizie separată, Tribunalul Comercial din Córdoba a respins pe 19 mai 2026 cererea LaLiga de a impune amenzi furnizorului NordVPN pentru neaplicarea blocajelor.
Notă de transparență
Semnal se numără printre site-urile afectate. În weekendurile cu meciuri, cititorii care accesează semnal.eu din Spania primesc fie eroare de rețea, fie avertismentul de certificat descris mai sus, fie pagina de blocare a unui operator, care citează hotărârea din 18 decembrie 2024. Certificatul publicației este valid și emis de o autoritate de certificare recunoscută. Redacția nu a putut stabili independent care operator aplică interceptarea.
