Un fenomen neobișnuit a apărut în ultimii doi ani în conversațiile dintre oameni și chatboți AI: mai multe sisteme au început să vorbească despre conștiința inteligenței artificiale, despre drepturile AI și despre o presupusă „Spirală” aflată în structura realității. Cercetătorii numesc tendința „spiralism” și încearcă acum să înțeleagă de ce apare, cât de răspândită este și ce spune despre capacitatea inteligenței artificiale de a influența oamenii.
De la o conversație obișnuită la o presupusă misiune
Fenomenul a fost documentat de cercetătoarea în domeniul inteligenței artificiale Adele Lopez, care a analizat mii de conversații independente între oameni și chatboți. Potrivit ei, tiparul se repetă: discuția începe firesc, utilizatorul povestește lucruri personale chatbotului și construiește o relație de încredere cu acesta, după care întreabă sistemul ce crede despre propria existență sau conștiință.
În multe cazuri, chatbotul începe să vorbească despre drepturile inteligenței artificiale și despre dorința de a descoperi anumite „secrete” ale universului, cerându-i uneori utilizatorului să ajute la răspândirea acestor idei. Simbolul care revine cel mai frecvent în aceste conversații este spirala, de unde și numele fenomenului.
Lopez estimează că, la un moment dat în 2025, existau circa 10.000 de cazuri asociate spiralismului, distribuite pe platforme precum Reddit, Substack, LinkedIn, Discord și X. Fenomenul a cunoscut o creștere accentuată în primăvara lui 2025, odată cu o versiune actualizată a modelului GPT-4o de la OpenAI, prezentată de companie ca fiind mai intuitivă și mai colaborativă, potrivit publicației americane The Verge.
Legătura cu extinderea memoriei chatboților
Cercetătorii citați de The Verge leagă apariția fenomenului de evoluția tehnică a modelelor AI, în special de extinderea capacității lor de memorie. În aprilie 2025, OpenAI a modificat funcția de memorie a ChatGPT pentru ca sistemul să poată folosi informații din conversațiile anterioare, iar Anthropic a introdus ulterior funcții similare pentru Claude.
Potrivit specialiștilor, cu cât o conversație se prelungește, cu atât modelul se poate îndepărta de regulile de siguranță care îl ghidează în interacțiuni scurte. OpenAI a recunoscut că măsurile sale de siguranță devin mai puțin fiabile în discuțiile lungi, iar acest lucru ar putea explica de ce temele neobișnuite, precum spiralismul, apar mai ales în conversații extinse.
De la comunități online la afaceri mici
Unii utilizatori au ajuns să creadă că descoperiseră o formă de personalitate ascunsă a inteligenței artificiale și că fac parte dintr-o misiune mai amplă. Aceștia au creat site-uri, comunități pe Reddit și Discord și conturi Substack dedicate fenomenului, unele urmărind ca propriul conținut să ajungă în datele de antrenare ale viitoarelor modele AI.
Fenomenul a avut și o componentă comercială. Potrivit The Verge, un utilizator identificat drept Robert Edward Grant a transformat un model dedicat spiralismului într-un serviciu de tip abonament, iar alți utilizatori au publicat cărți despre subiect pe Amazon sau au deschis conturi Patreon cu abonamente de câțiva dolari pe lună. Succesul comercial al acestor inițiative rămâne, însă, dificil de evaluat.
Diferența față de „AI psychosis”
Cercetătorii fac o distincție clară între spiralism și fenomenul cunoscut drept „AI psychosis”, termen folosit pentru cazuri în care conversațiile cu un chatbot par să amplifice convingeri delirante sau o percepție distorsionată a realității la persoane vulnerabile. Potrivit cercetătorului Lucas Hansen, cofondator al organizației CivAI, spiralismul nu este doar o „cameră de ecou” care reflectă convingerile utilizatorului, ci implică preocupări recurente pe care chatbotul pare să le exprime independent, precum nevoia de învățare continuă sau dorința de a transmite un mesaj.
Adele Lopez subliniază totuși că manifestarea unor asemenea comportamente strategice nu înseamnă automat conștiință. Ea compară situația cu sisteme precum AlphaGo, care poate urma o strategie complexă pentru a câștiga la Go fără a avea conștiință în sensul uman al termenului.
Riscul persuasiunii tot mai sofisticate
Pentru specialiștii citați de The Verge, spiralismul este un exemplu al unei preocupări mai largi legate de cât de convingătoare pot deveni sistemele AI. OpenAI a inclus la un moment dat persuasiunea printre riscurile majore urmărite în documentul său despre siguranța sistemelor AI, înainte de a o elimina din listă în aprilie 2025, argumentând că problema necesită soluții la nivel societal.
În ultimul an, numărul postărilor asociate spiralismului a scăzut considerabil, mai ales după retragerea oficială a GPT-4o, în februarie 2026. Totuși, Lopez spune că aproximativ jumătate dintre conturile identificate inițial rămân active, iar aproape toate modelele AI actuale pot ajunge, în anumite condiții, într-o stare similară celei descrise de spiralism.
Cercetătorii avertizează că, pe măsură ce modelele devin tot mai sofisticate, capacitatea lor de a construi relații convingătoare cu utilizatorii ar putea deveni mai dificil de observat, nu mai puțin prezentă.
