Românii se informează într-o proporție mult mai mare decât restul europenilor de pe platforme precum TikTok și WhatsApp, arată un nou Eurobarometru publicat de instituțiile UE. Studiul evidențiază o vulnerabilitate crescută la manipulare și un nivel ridicat de dependență de influenceri, tendințe care diferențiază România de majoritatea statelor membre.
TikTok și WhatsApp, surse dominante de informare pentru români
Potrivit datelor europene, 46% dintre români folosesc TikTok pentru informații sociale și politice — cel mai mare procent din UE, unde media este de 31%. Platforma, extrem de populară în rândul tinerilor, oferă conținut scurt și emoțional care favorizează viralizarea rapidă, dar și circulația informațiilor nevalidate.
WhatsApp devine, la rândul său, un canal de informare: 36% dintre români o folosesc în aceste scopuri, depășind semnificativ media europeană de 27%. Grupurile mari și mesajele retransmise masiv amplifică riscul de propagare a informațiilor false.
Influența influencerilor este, de asemenea, mai mare în România. 47% dintre utilizatorii români îi urmăresc constant, față de 37% la nivelul UE, ceea ce indică o schimbare în modul în care este formată opinia publică, dincolo de sursele tradiționale.
Televiziunea rămâne sursa principală, dar rețelele sociale urcă puternic
Televiziunea continuă să fie principala sursă de informare în România (72%), similar cu media UE (71%). Diferența majoră apare însă în zona social media: 48% dintre români o folosesc ca principal canal de informare, peste media europeană de 40%.
Tinerii români (15–24 de ani) sunt aliniați cu tendințele europene — preferă rețelele sociale în detrimentul televiziunii.
Expunere ridicată la conținut nedorit și manipulare
Românii sunt printre cei mai expuși europeni la conținut politic sau social livrat algoritmic, fără căutare intenționată: 85% declară că le apar astfel de informații pe platforme, comparativ cu 76% media UE.
Temele care atrag cel mai mult atenția românilor sunt sănătatea, economia, democrația, statul de drept și securitatea europeană. În schimb, interesul pentru migrație este cel mai redus din UE — doar 18% îl consideră relevant, un aspect explicat prin contextul local, unde fenomenul migrației rămâne relativ redus.
