SpaceX pregătește lansarea a până la un milion de sateliți, în timp ce Google testează propriile centre de date amplasate pe orbită. Cele două proiecte, confirmate în ultimele săptămâni, ar putea schimba radical înfățișarea cerului nopții și ridică deja îngrijorări în rândul astronomilor.
Numărul sateliților activi de pe orbita joasă a Pământului a crescut de peste 15 ori într-un deceniu. Potrivit datelor CelesTrak, în septembrie 2026 se aflau pe orbită aproximativ 16.500 de sateliți activi, față de puțin peste 1.000 acum zece ani. Doar anul trecut au fost lansate 4.510 obiecte spațiale noi, un record care l-a depășit pe cel din 2023, de 2.903 lansări.
SpaceX vrea o megaconstelație pentru inteligența artificială
Elon Musk susține că sateliții ar putea rezolva o parte din problema consumului uriaș de energie asociat inteligenței artificiale, folosind energia solară aproape permanent disponibilă pe orbită. SpaceX intenționează să construiască în acest scop o constelație de până la un milion de sateliți destinați procesării de date.
Pentru a susține acest plan, compania a anunțat în august 2026 construcția unei baze de lansare de aproximativ 100 de miliarde de dolari în Vermilion Parish, Louisiana, pe un teren de circa 125.000 de acri, fostă proprietate Exxon. Starbase Louisiana ar urma să aibă cinci complexe de lansare, cu câte două rampe fiecare, și să susțină mii de zboruri anuale ale rachetei Starship. Construcția ar trebui să înceapă în 2027, iar prima lansare este programată pentru 2029, potrivit planurilor companiei similare cu cele urmărite și de programul lunar al NASA.
Compania estimează că proiectul va crea între 3.000 și 10.000 de locuri de muncă în zonă. Fiecare rachetă Starship ar putea transporta până la 200 de tone pe orbită, iar SpaceX și-a propus, ca obiectiv pe termen lung, un ritm de o lansare pe oră.
Google testează primii sateliți din proiectul Suncatcher
SpaceX nu este singura companie care privește spațiul ca soluție pentru cererea tot mai mare de putere de calcul din inteligența artificială. Google a anunțat proiectul Suncatcher, prin care intenționează să testeze un sistem de calcul distribuit, format din sateliți echipați cu propriile procesoare TPU, alimentați cu energie solară și conectați între ei prin legături optice.
Compania a semnat un parteneriat cu firma de imagistică satelitară Planet pentru lansarea a doi sateliți-prototip, programată pentru începutul anului 2027. Aceștia vor testa dacă hardware-ul rezistă la radiațiile și temperaturile extreme din spațiu și dacă poate funcționa fiabil pe termen lung. Sateliții vor fi plasați pe o orbită joasă, la aproximativ 640 de kilometri altitudine.
Directorul executiv al Google, Sundar Pichai, a declarat că firma va trimite inițial rack-uri mici de echipamente pentru teste, urmând ca sistemul să fie extins treptat, dacă rezultatele sunt încurajatoare.
Riscul sindromului Kessler
Extinderea rapidă a activităților spațiale îngrijorează specialiștii în astronomie, la fel ca alte proiecte spațiale ambițioase discutate recent, precum misiunea Artemis II. Unul dintre cele mai discutate scenarii este sindromul Kessler, o reacție în lanț în care coliziunile dintre obiectele aflate pe orbită ar produce cantități uriașe de resturi. Un asemenea nor de fragmente ar putea face lansarea rachetelor extrem de dificilă sau chiar imposibilă pentru o perioadă îndelungată.
În prezent, o rachetă părăsește Pământul, în medie, la fiecare 29 de ore, iar Statele Unite urmăresc, la nivel național, un obiectiv de 1.000 de lansări anuale de pe teritoriul american. Specialiștii cer un cadru internațional obligatoriu pentru coordonarea traficului de pe orbita joasă și pentru limitarea deșeurilor spațiale.
Ce se schimbă pentru cerul văzut de pe Pământ
Pe măsură ce tot mai mulți sateliți ajung pe orbită, efectele devin vizibile direct de la sol. Megaconstelațiile precum Starlink sunt deja responsabile pentru apariția unor șiruri de puncte luminoase care traversează cerul nopții, vizibile mai ales în zilele de după o lansare, cât timp sateliții sunt încă grupați apropiat. Fenomenul se adaugă altor evenimente spațiale urmărite intens în ultimul an, precum trecerea obiectului interstelar 3I/ATLAS, care a atras atenția asupra capacității de monitorizare a spațiului apropiat Pământului.
Astronomii avertizează de ani buni asupra impactului acestor sateliți asupra observațiilor astronomice și asupra fotografiilor de cer înstelat, unde apar frecvent dâre luminoase nedorite. Dacă planurile SpaceX și Google se materializează la scara anunțată, cerul nopții, așa cum este cunoscut astăzi, ar putea deveni tot mai dominat de obiecte artificiale, iar stelele căzătoare și constelațiile riscă să devină tot mai greu de urmărit fără interferențe.
