Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Știință

Macara românească, testată pentru misiuni lunare ale Agenției Spațiale Europene

O macară construită în România, unică în lume, ar putea ajunge pe Lună în 2030, în cadrul misiunilor Argonaut ale Agenției Spațiale Europene.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI ·

Lună roșie în timpul eclipsei totale de Lună, deasupra orizontului — Macara românească, testată pentru misiuni lunare ale ESA
Lună roșie în timpul eclipsei totale de Lună, deasupra orizontului — Macara românească, testată pentru misiuni lunare ale ESA

O macara construită de la zero în România ar putea ajunge pe Lună în cadrul viitoarelor misiuni de explorare spațială ale Agenției Spațiale Europene. Echipamentul, pe care dezvoltatorii îl descriu drept unic în lume, a fost proiectat pentru a descărca provizii și echipamente pe suprafața selenară și pentru a ajuta astronauții să colecteze probe geologice.

Un proiect de un an și jumătate, dezvoltat la COMOTI

Inginerii români au lucrat un an și jumătate la acest prototip, primul pas al unui echipament final care va fi de două ori mai mare. Cercetătorii susțin că soluția este mai eficientă decât un braț robotic clasic, pentru că poate ridica greutăți de până la o tonă, consumând în același timp puțină energie.

Consultantul tehnic al proiectului, Iulian Juhasz, a explicat că este vorba despre un demers costisitor, ridicat la sute de mii de euro doar pentru această etapă, echipa românească reușind să câștige competiția în fața unor producători spațiali consacrați precum Airbus și Thales.

Opt motoare electrice și un mecanism care se desface singur

Potrivit cercetătorului Teodor Stănescu, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare COMOTI, macaraua are opt motoare electrice: trei la bază, două pentru nivelare și unul care acționează dispozitivul de prindere ce ridică sau coboară încărcătura. Cercetătoarea Iulia Tincă a precizat că mecanismul se desface singur, printr-un arc, fără intervenția vreunui motor sau senzor suplimentar.

Cea mai mare provocare structurală a fost ca echipamentul să ocupe un spațiu extrem de mic în timpul lansării și transferului spre Lună, urmând ca ulterior desfacerea sa să se producă lent și controlat, astfel încât toate componentele să rămână intacte.

Praful lunar, un obstacol dificil

Odată ajunsă pe Lună, macaraua va trebui să reziste unor condiții extreme: temperaturi ridicate, radiații ultraviolete puternice și un praf selenar extrem de fin și lipicios, capabil să schimbe proprietățile termice ale suprafețelor pe care se așază. Spre deosebire de macaralele obișnuite de pe Pământ, echipamentul nu folosește contragreutăți sau sisteme hidraulice, funcționând asemenea unei marionete controlate semi-automat, inclusiv de la sol.

„La mijlocul lunii septembrie vom merge cu sistemul în ESA să facem un test combinat, macara cu braț robotic, pentru a dovedi că putem plasa payload-urile cu acuratețe pe suprafața lunară”, a explicat Radu Mihalache, coordonatorul proiectului și directorul COMOTI. Potrivit acestuia, proiectul este finanțat prin contribuția României la Agenția Spațială Europeană, iar sistemul ar putea fi dezvoltat integral, în viitor, în România.

Odată finalizat, echipamentul urmează să fie integrat în misiunile Argonaut ale Agenției Spațiale Europene și ar putea ajunge efectiv pe Lună în 2030.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.