Startup-ul chinez LandSpace a recuperat miercuri, pentru a doua oară, prima treaptă a rachetei sale „Zhuque-3", devenind a treia companie din lume, după SpaceX și Blue Origin, care aterizează cu succes propulsorul unei rachete lansate anterior în spațiu. Reușita vine la doar șase săptămâni după ce o altă rachetă chineză, „Long March-10B", a recuperat propulsorul printr-o metodă complet diferită, arată o analiză a agenției Reuters și a publicației de specialitate SpaceNews.
Cele două aterizări, produse la o lună distanță, arată o accelerare vizibilă a eforturilor Beijingului de a recupera decalajul tehnologic față de Statele Unite în domeniul rachetelor reutilizabile, unde aterizarea propulsorului Zhuque-3 marchează primul succes al unei companii private chineze cu acest tip de tehnologie.
Al doilea record în șase săptămâni
Racheta „Zhuque-3", înaltă de 66,1 metri, a decolat din nord-vestul Chinei, iar prima sa treaptă, dotată cu nouă motoare, a aterizat vertical pe picioare retractabile într-un punct din provincia Gansu, la 390 de kilometri de rampa de lansare. Este a doua încercare a LandSpace de a recupera propulsorul rachetei, după ce primul test, din decembrie 2025, s-a încheiat cu o explozie la impactul cu solul.
Cu o lună înainte, în iulie, racheta de stat „Long March-10B" reușise o premieră similară, dar cu o metodă diferită: propulsorul a fost prins de un sistem de plase montat pe o platformă maritimă, în largul provinciei Hainan. A fost prima recuperare de acest tip din lume și primul succes chinez în materie de aterizare controlată a unui propulsor de clasă orbitală.
Două metode, aceeași miză
Diferența dintre cele două abordări ține de arhitectura tehnică. „Zhuque-3" copiază soluția SpaceX: propulsorul coboară pe picioare retractabile, ghidat de aripioare, similar rachetei „Falcon 9". „Long March-10B" merge pe o cale proprie, cu cârlige ușoare care se prind de cablurile unei plase întinse pe navă, o soluție pe care dezvoltatorii chinezi o descriu drept mai adaptabilă la abaterile de la punctul de aterizare și mai economică în privința masei rachetei.
Racheta LandSpace este construită din oțel inoxidabil și funcționează pe bază de metan și oxigen lichid, combustibili care ard mai curat decât combinația de kerosen și oxigen folosită de „Falcon 9". Ea poate transporta 14,2 tone metrice pe orbita joasă a Pământului, mai puțin decât cele 22,8 tone ale rachetei SpaceX, iar compania își propune ca propulsorul recuperat să fie reutilizat de până la 20 de ori.
Miza financiară: acces mai ușor la capital
Aterizarea reușită întărește probabil încrederea investitorilor, într-un moment în care LandSpace pregătește o listare la Bursa de Valori din Shanghai, pe segmentul tehnologic STAR Market. Compania intenționează să strângă aproximativ 7,5 miliarde de yuani, echivalentul a circa 1,11 miliarde de dolari, printr-o ofertă publică inițială, și a precizat într-un prospect depus în iunie că urmărește să devină profitabilă până în 2029.
Autoritățile chineze au facilitat deja accesul la capital al firmelor din domeniu: bursa din Shanghai a introdus reguli care scutesc dezvoltatorii de rachete reutilizabile de cerințele obișnuite de profitabilitate, cu condiția să fi atins anumite obiective tehnologice, printre care o lansare orbitală reușită cu tehnologie reutilizabilă. Măsura reflectă miza strategică pe care Beijingul o pune pe acest sector, esențial atât pentru reducerea costurilor de lansare, cât și pentru extinderea rapidă a constelațiilor proprii de sateliți.
Cât de departe rămâne China de SpaceX
Chiar și după cele două recuperări, decalajul rămâne considerabil. SpaceX a aterizat pentru prima dată o rachetă „Falcon 9" în decembrie 2015 și de atunci a repetat operațiunea de peste 300 de ori, reutilizând propulsoare de zeci de ori fiecare. Compania lui Elon Musk lansează în prezent aproximativ 150 de rachete pe an, adică în jur de trei lansări pe săptămână, un ritm pe care niciun operator chinez nu îl atinge deocamdată.
Pentru moment, nici „Zhuque-3", nici „Long March-10B" nu au reutilizat efectiv un propulsor recuperat, iar reprezentanții chinezi spun că urmăresc primele zboruri cu trepte reciclate până la finalul anului. Diferența dintre a ateriza o rachetă și a o reutiliza rapid, la costuri reduse, rămâne pasul decisiv pe care SpaceX l-a parcurs deja, dar pe care China abia începe să îl testeze.
Progresul rapid al Beijingului se adaugă altor semnale ale unei rivalități mai ample în spațiu, de la cursa pentru misiuni lunare până la dezvoltarea de noi generații de sateliți și lansatoare comerciale.
