Imagini cu un număr neobișnuit de mare de șobolani surprinși în centrul Bucureștiului, în zona Pieței Sfântul Vineri, au circulat marți pe rețelele sociale, stârnind îngrijorare în rândul trecătorilor. Primarul general Ciprian Ciucu a reacționat printr-o postare pe Facebook, explicând că rozătoarele au ieșit la suprafață din cauza mizeriei acumulate în zonă și nu a lipsei intervențiilor Primăriei.
Explicația edilului
Ciucu a distribuit o postare a Primăriei Capitalei în care susține că apariția rozătoarelor este o consecință a acțiunilor de igienizare desfășurate în zonă, nu un semn al lipsei acestora. Edilul a scris că „șobolanii sunt efectul mizeriei pe care nu Primăria o face”, atribuind problema persoanelor care aruncă resturi alimentare și gunoaie pe terenul respectiv.
Terenul vizat este administrat de Primăria Sectorului 3, nu de Primăria Generală, o distincție pe care instituția a ținut să o clarifice în explicațiile publicate.
Intervenții repetate, de câteva luni
Potrivit precizărilor publicate pe pagina de Facebook a Primăriei Capitalei, Compania Municipală Eco Igienizare (CMEIB) și ADP Sector 3 au intervenit în zonă încă din luna mai, după ce au identificat numeroase galerii săpate în spațiul verde, deșeuri abandonate și resturi alimentare provenite, susțin reprezentanții instituției, de la persoane care hrănesc porumbeii.
Instituțiile spun că au aplicat raticide și tratamente chimice direct în galerii la sfârșitul lunii mai, iar ADP Sector 3 a astupat și tasat ulterior galeriile, pentru a bloca ieșirea rozătoarelor și a reduce riscul de contact al oamenilor și animalelor de companie cu substanțele folosite. La o verificare ulterioară, în iunie, reprezentanții CMEIB au constatat însă că zona rămăsese insalubră, iar din cele 21 de stații de intoxicare amplasate inițial mai rămâneau doar șapte, celelalte fiind, potrivit instituției, vandalizate sau furate.
Primăria susține că au mai fost aplicate ulterior încă două tratamente raticide, de asemenea afectate de furturi sau acte de vandalism, și că a solicitat Poliției Locale Sector 3 să sancționeze persoanele care depozitează deșeuri pe teren sau distrug repetat stațiile de tratament.
Vegetația, un alt factor favorizant
Un alt element invocat de autorități ține de vegetația din zonă: plantele ornamentale de tip tuia și ienupăr ar oferi, potrivit explicațiilor publicate, adăpost optim pentru rozătoare și ar favoriza săparea de galerii. Primăria Capitalei a cerut celor de la ADP Sector 3 să toaleteze sau să defrișeze aceste plante și să reamenajeze peisagistic perimetrul, inclusiv prin înlocuirea stratului de pământ existent cu unul mai grosier, din nisip și pietriș, menit să îngreuneze fizic săparea galeriilor - un tip de intervenție similar celui aplicat anterior pe un alt teren abandonat din centrul Capitalei.
În prezent, potrivit aceleiași surse, în zonă sunt amplasate 29 de stații de intoxicare, iar Poliția Locală Sector 3 și Salubritate Sector 3 au primit sarcina de a monitoriza și menține curat perimetrul.
Un episod dintr-o problemă mai veche
Prezența rozătoarelor în spațiul public bucureștean nu este o noutate a acestei toamne. Încă de la finalul lunii iulie, Primăria Capitalei transmitea un apel către cetățeni să nu mai arunce gunoaie pe stradă, după ce rozătoare fuseseră semnalate în mai multe zone ale orașului. Explicația oferită acum de Ciucu pentru cazul din Piața Sfântul Vineri se înscrie, așadar, în același tipar: autoritățile leagă recurent apariția rozătoarelor de comportamentul locuitorilor, mai degrabă decât de un eșec al serviciilor de deratizare.
De ce reprezintă rozătoarele un risc pentru sănătatea publică
Dincolo de disconfortul vizual, prezența masivă a rozătoarelor în spațiul public este tratată de autoritățile sanitare drept o problemă de sănătate publică, similară altor campanii de combatere a dăunătorilor din Capitală, precum acțiunile anuale de dezinsecție împotriva țânțarilor. Rozătoarele pot transmite boli precum leptospiroza sau salmoneloza, fie prin contact direct, fie prin contaminarea alimentelor și a surselor de apă, iar colonizarea extinsă a unei zone poate afecta și structurile de beton sau instalațiile subterane, prin galeriile săpate pentru adăpost.
Specialiștii în deratizare subliniază, în general, că simpla aplicare de raticide nu rezolvă problema pe termen lung dacă sursele de hrană - resturi alimentare abandonate, hrană lăsată pentru porumbei sau pisicile de stradă - rămân disponibile. Eliminarea acestor surse, alături de intervenții structurale asupra terenului și vegetației, este considerată condiția de bază pentru ca tratamentele chimice să aibă efect durabil.
