O specie invazivă de țânțar, cunoscută drept țânțarul tigru, s-a răspândit tot mai mult în București în ultimii ani și este considerată mai agresivă decât țânțarul autohton. Spre diferență de acesta, țânțarul tigru înțeapă și în timpul zilei, nu doar la amurg, iar temperaturile ridicate din această vară îi favorizează înmulțirea, potrivit unui cercetător de la Institutul Cantacuzino, citat de HotNews.
Specia a fost semnalată prima dată în România în 2012 și a ajuns, probabil, odată cu importul de anvelope uzate din Italia, potrivit lui Alexandru Vladimirescu, cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino", care monitorizează evoluția populației de când a apărut în țară. De atunci, țânțarul tigru s-a înmulțit constant și a ajuns până în nordul țării.
Cum se recunoaște țânțarul tigru
Așa cum îi spune și numele, țânțarul tigru are dungi albe pe corp și pe picioare, spre diferență de țânțarul autohton, de culoare mai uniformă. Înțepătura lui este descrisă de specialiști drept mai virulentă, iar insecta este mai silențioasă în zbor, deci mai greu de observat înainte să înțepe.
Un alt element de recunoaștere este comportamentul: țânțarul tigru zboară și înțeapă și ziua, nu doar dimineața și seara, la crepuscul, cum face țânțarul comun. Doar femelele înțeapă, pentru că au nevoie de proteine din sânge ca să poată depune ouăle.
De ce e mai dificil de combătut decât țânțarul obișnuit
Potrivit cercetătorului citat de HotNews, eficiența tratamentelor de dezinsecție este redusă de mai mulți factori care se pot combina. Temperaturile de peste 30 de grade sunt considerate ideale pentru dezvoltarea țânțarului tigru, iar o ploaie la scurt timp după o stropire poate anula o parte din efectul tratamentului.
În plus, tratamentele municipale se fac de regulă noaptea, în timp ce țânțarul tigru este activ ziua. O stropire diurnă ar fi mai eficientă, dar ar presupune restricții greu de acceptat pentru locuitorii din zonele vizate, cum ar fi accesul în parcuri. Un alt obstacol este că dezinsecția pe domeniul privat rămâne responsabilitatea fiecărui proprietar, iar curțile netratate rămân sursă de înmulțire chiar dacă spațiile publice din apropiere au fost tratate.
Ce tratamente a făcut până acum Primăria Capitalei
Pentru 2026, Primăria Capitalei a programat 28 de tratamente de combatere a țânțarilor, dintre care 14 vizează larvele și 14 insectele adulte, în perioada aprilie-octombrie. Până pe 7 august fuseseră aplicate 8 din cele 12 tratamente programate împotriva insectelor adulte, potrivit datelor comunicate de municipalitate.
