România a înregistrat, în sezonul epidemiologic 2026, 83 de cazuri de infecție cu virusul West Nile și cinci decese, potrivit celui mai recent raport al Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Datele acoperă perioada 3 iunie – 9 septembrie, iar toate victimele au fost persoane vârstnice, cu alte afecțiuni asociate.
O evoluție rapidă în ultimele săptămâni
Numărul cazurilor a crescut constant pe parcursul verii, de la primele infectări confirmate încă din luna iulie. La 20 august, INSP raporta 34 de infecții și două decese; cinci zile mai târziu, până pe 25 august, cifra urcase la 46 de cazuri, tot cu două decese. Un raport ulterior al INSP arăta deja 58 de cazuri și trei decese la începutul lunii septembrie. În doar câteva zile, până pe 9 septembrie, numărul îmbolnăvirilor a urcat la 83, iar bilanțul deceselor a crescut la cinci. Directorul DSP Sibiu, Horațiu Cojocaru, a declarat că, față de sezonul precedent, numărul de cazuri raportate la nivel național a crescut cu aproape 177%.
Unde s-au înregistrat cele mai multe cazuri
Bucureștiul rămâne zona cu cele mai multe îmbolnăviri, cu 34 de cazuri, urmat de Ilfov, cu 10, și Călărași, cu 6. Alte cazuri, între unul și patru, au fost raportate în încă 18 județe, de la Brăila, Giurgiu și Ialomița până la Argeș, Bihor sau Vaslui. Din totalul îmbolnăvirilor, 72 au fost confirmate prin analize de laborator, iar 11 sunt considerate probabile. Distribuția pe sexe arată un ușor dezechilibru, cu 45 de bărbați și 38 de femei printre pacienți, iar majoritatea cazurilor au apărut în mediul urban.
România, printre cele mai afectate țări din Europa
Potrivit Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), infecția a fost raportată în această vară în 12 țări europene, în total 99 de zone. Italia conduce clasamentul, cu 311 de cazuri, urmată de Grecia, unde focarul din regiunea Attica a făcut nouă morți, și de Spania, cu 63 de cazuri. România se situează pe locul al treilea dintre cele 12 țări, cu 14 zone în care au fost înregistrate cazuri dobândite local, o poziție pe care și-a menținut-o relativ constant de la mijlocul verii. Comparativ, sezonul trecut fuseseră afectate doar 67 de regiuni din nouă țări europene, ceea ce arată o extindere geografică a bolii.
De ce sunt țânțarii încă activi toamna
Sezonul cald prelungit menține populațiile de țânțari active mai mult decât în anii anteriori, iar riscul de transmitere se întinde astfel până spre finalul toamnei. Virusul circulă între țânțari și păsările migratoare, care reprezintă rezervorul natural al bolii: insectele se infectează hrănindu-se cu sângele acestor păsări, apoi transmit virusul oamenilor prin înțepătură.
Cum se manifestă boala și cine e la risc
Între 70% și 80% dintre persoanele infectate nu dezvoltă niciun simptom. La restul, boala se manifestă de obicei ca un sindrom asemănător gripei, cu febră, dureri de cap, dureri musculare și oboseală accentuată. Mai puțin de 1% dintre cazuri evoluează spre forme neuroinvazive severe, precum meningita, encefalita sau paralizia, iar acestea apar aproape exclusiv la persoanele vârstnice sau cu boli cronice asociate, exact profilul celor cinci decese raportate până acum. Nu există vaccin sau tratament antiviral specific; îngrijirea medicală se limitează la ameliorarea simptomelor.
Ce recomandă autoritățile
Direcțiile de sănătate publică recomandă purtarea hainelor cu mâneci și pantaloni lungi în aer liber, mai ales la răsărit și la apus, când țânțarii sunt cei mai activi. Se recomandă și folosirea substanțelor repelente, montarea plaselor de protecție la ferestre și eliminarea apei stagnante din gospodării, fie din recipiente, ghivece sau jgheaburi, unde insectele se pot înmulți. Sezonul de supraveghere continuă până în noiembrie, iar autoritățile spun că numărul cazurilor se poate modifica pe măsură ce vin noi date din teritoriu.
