Numărul cazurilor de boli transmise prin mușcătura țânțarilor crește pe continentul european, iar capacitatea statelor de a răspunde rămâne inegală, potrivit Euronews, care citează agenția europeană de prevenire și control al bolilor.
Instituția, responsabilă cu monitorizarea sănătății publice la nivelul Uniunii Europene, avertizează că schimbările climatice și temperaturile tot mai ridicate favorizează răspândirea unor specii de țânțari care nu erau prezente anterior în regiune. Printre acestea se numără și specii capabile să transmită virusuri precum dengue sau chikungunya, boli asociate până acum mai ales cu zonele tropicale.
Fenomenul nu mai este considerat o excepție izolată, ci o tendință structurală, spun specialiștii citați de sursa menționată. Numărul cazurilor locale, transmise pe teritoriul european fără legătură directă cu o călătorie recentă în zone tropicale, a crescut constant în ultimii ani, iar autoritățile se așteaptă ca acest trend să continue.
De ce se schimbă harta riscului
Verile mai lungi și mai calde extind sezonul în care țânțarii pot supraviețui și se pot reproduce. Zone din sudul și centrul Europei, care înainte aveau condiții nefavorabile pentru anumite specii invazive, devin tot mai ospitaliere pentru acestea.
Fenomenul nu este limitat la câteva țări izolate. Mișcarea liberă de mărfuri și persoane în interiorul Uniunii Europene contribuie la deplasarea rapidă a insectelor și, implicit, a agenților patogeni pe care îi pot transporta.
Specia cunoscută drept țânțarul-tigru, originară din Asia, s-a stabilit deja în mai multe regiuni din sudul Europei și continuă să își extindă aria de răspândire spre nord. Prezența ei este considerată un indicator clar al modului în care condițiile climatice locale s-au schimbat suficient pentru a permite supraviețuirea unor specii altfel nepotrivite climatului temperat european.
Răspunsuri diferite de la un stat la altul
Potrivit sursei citate, capacitatea de supraveghere, prevenție și intervenție variază semnificativ între statele membre. Unele țări au sisteme consolidate de monitorizare entomologică și programe de control al populațiilor de țânțari, în timp ce altele dispun de resurse mai limitate sau de o infrastructură de sănătate publică insuficient adaptată la această amenințare emergentă.
Această fragmentare îngreunează un răspuns coordonat la nivel continental. Un focar apărut într-o regiune cu supraveghere slabă poate rămâne netratat suficient timp pentru a se extinde dincolo de frontiere, mai arată agenția.
Diferențele nu se limitează la resursele financiare. Structura administrativă a sistemelor de sănătate publică, gradul de descentralizare a deciziilor și tradiția locală de monitorizare entomologică influențează, la rândul lor, viteza cu care un stat poate identifica și izola un focar incipient. Țările cu experiență anterioară în gestionarea unor epidemii similare tind să reacționeze mai rapid, în timp ce altele improvizează măsuri abia după apariția primelor cazuri confirmate.
Ce recomandă autoritățile
Specialiștii citați de Euronews insistă pe nevoia unei abordări comune, care să includă monitorizare constantă a speciilor de țânțari, informare a populației și măsuri de reducere a locurilor de reproducere, precum apa stagnantă din curți, terase sau șantiere.
La nivel individual, autoritățile sanitare recomandă măsuri simple de protecție în perioadele cu risc crescut: folosirea plaselor la ferestre, a repelenților și evitarea acumulării de apă stagnantă în jurul locuințelor. Persoanele care prezintă simptome asemănătoare unei infecții virale după o călătorie în zone cu focare active sunt sfătuite să consulte un medic, fără a se auto-diagnostica.
Autoritățile mai atrag atenția asupra rolului comunităților locale în limitarea răspândirii. Curățarea periodică a curților, verificarea jgheaburilor și a recipientelor care pot aduna apă după ploi sunt măsuri simple, dar considerate esențiale în reducerea locurilor propice pentru depunerea ouălor de țânțar. Autoritățile locale din mai multe orașe europene au început deja campanii de informare pe această temă, în special în sezonul cald.
Problema nu este nouă, dar amploarea ei pare să crească de la un an la altul, pe fondul unor veri tot mai calde și mai lungi. Fără o strategie unitară la nivel european, riscul ca diferențele dintre sistemele naționale de sănătate să transforme anumite regiuni în puncte vulnerabile rămâne ridicat, potrivit avertismentului transmis prin Euronews.
Autoritățile europene subliniază că investiția în supraveghere și prevenție costă mult mai puțin decât gestionarea unor focare extinse după ce acestea au apărut. Deciziile privind alocarea resurselor rămân, însă, la latitudinea fiecărui stat membru, ceea ce menține un decalaj real între țările pregătite și cele expuse.
Pe termen mediu, agenția europeană recomandă investiții coordonate în cercetare, în sisteme de avertizare timpurie și în formarea personalului medical pentru identificarea rapidă a simptomelor asociate acestor boli emergente. Fără astfel de măsuri, avertizează sursa citată, capacitatea Europei de a limita extinderea acestor afecțiuni va rămâne dependentă de resursele fiecărui stat în parte.
