Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Societate

De ce ignoră turiștii steagul roșu, după ce au fost salvați

Un turist a fost salvat de două ori de la înec în aceeași zi la Eforie Nord. O psiholoagă explică de ce oamenii ignoră avertismentele salvamarilor, chiar și după ce au simțit pericolul pe propria piele.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI ·

Plajă pe litoralul românesc, cu valuri și potențiale pericole ale înotului în mare agitată
Plajă pe litoralul românesc, cu valuri și potențiale pericole ale înotului în mare agitată

Un turist a fost salvat de două ori de la înec, în aceeași zi, la Eforie Nord, după ce a intrat din nou în mare imediat după prima intervenție a salvamarilor. Cazul, relatat de Observator și reluat de Adevărul, a readus în discuție un comportament frecvent pe litoralul românesc: ignorarea deliberată a steagului roșu, chiar și de către oameni care au simțit deja pericolul pe propria piele.

Un pericol care nu mai era abstract

Marea agitată și curenții puternici din zona Eforie Nord au pus probleme mai multor turiști. Bărbatul aflat la a doua intervenție ajunsese deja în dificultate o primă dată și fusese adus la mal de salvamari. La scurt timp după aceea, a revenit în apă și a avut nevoie de o nouă salvare.

Psiholoaga Olga Ghițac a explicat, pentru Adevărul, că un asemenea comportament nu poate fi înțeles doar prin lipsa de informare. Ea a vorbit despre „subpersonalități” formate din experiențele de viață ale fiecărei persoane, care influențează reacția la o regulă sau la un avertisment, indiferent de logica evidentă a situației.

De ce unii ignoră avertismentul salvamarului

Potrivit psihologului, felul în care o persoană a învățat, în familie sau prin experiență proprie, să se raporteze la autoritate și la pericol cântărește uneori mai mult decât informația primită în momentul respectiv. Modele precum „descurcă-te singur” sau „nu arăta slăbiciune”, transmise de-a lungul vieții, pot deveni mai puternice decât un avertisment rațional.

De aceea, aceeași propoziție a unui salvamar poate fi primită complet diferit de doi oameni: unul se oprește, celălalt simte nevoia să demonstreze că se descurcă singur. Comportamentul vizibil e identic — ignorarea regulii — dar motivația din spate diferă de la o persoană la alta.

Revenirea în apă, după ce pericolul a fost deja simțit

Cazul de la Eforie Nord este mai dificil de explicat tocmai pentru că bărbatul trecuse deja prin experiența aproape de înec. Explicația nu se găsește neapărat în lipsa de conștientizare a riscului, ci în nevoia de a repara o imagine de sine afectată de prima intervenție sau în căutarea intensității pe care unele persoane o asociază cu adrenalina.

Psihologul a subliniat că există o diferență importantă între riscul asumat și pregătit, precum cel al sporturilor extreme, și expunerea impulsivă la un pericol pe care specialiștii tocmai l-au semnalat. În al doilea caz, decizia nu mai ține de calcul, ci de un impuls greu de controlat în acel moment.

Rolul autorității, al alcoolului și al grupului

Reacția la o interdicție poate fi amplificată de felul în care persoana s-a raportat, în trecut, la reguli impuse de o autoritate. Când o regulă e simțită ca o intruziune, nu ca o formă de protecție, poate apărea reflexul de a face exact ce a fost interzis — fenomen numit în psihologie reactanță.

Alcoolul reduce capacitatea de a evalua corect riscul și favorizează deciziile impulsive, iar presiunea grupului poate adăuga teama de a nu părea slab sau fricos în fața celorlalți. În aceste condiții, rușinea socială poate concura, în mintea persoanei, cu pericolul real al mării.

Ce ar putea funcționa mai bine decât o pancartă

Astfel de situații nu sunt izolate: salvamarii au avertizat frecvent turiștii care intră în mare la steag roșu, iar autoritățile au aplicat deja amenzi pentru cei care ignoră avertismentele de pe litoral. Potrivit psihologului, o simplă pancartă cu interdicție rareori oprește un comportament automat.

Ea a propus campanii vizuale mai puternice pe plaje, cu mesaje scurte și demonstrații ale salvamarilor despre viteza cu care poate apărea un curent de retur periculos. Scopul ar fi ca informația despre pericol să concureze, în secunda deciziei, cu impulsul care spune „mie nu mi se poate întâmpla”. Cazurile de acest fel se adaugă șirului de incidente de pe litoral, unde curenții, alcoolul și bărcile gonflabile rămân printre principalele riscuri, alături de situații în care turiști au fost luați de curenți și salvați la limită.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.