Mai multe orașe din România au început să reducă iluminatul public și să reprogrameze alte consumuri de energie, pe fondul stării de alertă energetică declarate de Guvern pentru toată luna august. Măsurile urmăresc scăderea consumului în intervalul de vârf, între orele 19:00 și 23:00, când presiunea asupra sistemului electric național este cea mai mare.
Seceta și problemele de la Cernavodă, în spatele crizei
Starea de alertă a fost anunțată de premierul interimar Ilie Bolojan, pe fondul secetei prelungite și al scăderii debitului Dunării, ajuns la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, mai puțin de jumătate din nivelul obișnuit pentru această perioadă a anului. Scăderea afectează atât producția hidro, cât și răcirea reactoarelor de la centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, care asigură circa 20% din producția națională de electricitate.
Unul dintre cele două reactoare a fost deja oprit, iar reprezentanți ai Apelor Române au avertizat că, în ritmul actual de scădere a nivelului apei, centrala mai poate funcționa doar câteva zile în parametri normali. Autoritățile discută cu Ucraina despre un eventual sprijin energetic, iar Nuclearelectrica a început deja să importe curent prin Republica Moldova, pentru a compensa producția pierdută.
În acest context, Guvernul a cerut marilor consumatori industriali să își planifice o reducere voluntară a consumului în orele de vârf. Companiile care nu răspund cererii riscă deconectarea de la rețea, în cazul unei situații critice pentru alimentarea populației cu energie electrică.
Iași renunță la stingerea completă a iluminatului
La Iași, autoritățile au abandonat planul inițial de a stinge complet iluminatul public, după criticile locuitorilor și o sesizare legată de incendierea unui salon de înfrumusețare, incident pe care proprietarul l-a pus pe seama întunericului de pe stradă.
În schimb, intensitatea iluminatului va fi redusă cu până la 70% pe o parte din rețeaua cu leduri, iar în restul zonelor vor fi oprite doar anumite segmente, astfel încât străzile să nu rămână complet în beznă. Iluminatul arhitectural va fi oprit după miezul nopții, iar polițiștii vor patrula mai des în zonele afectate, pentru a compensa reducerea vizibilității.
Constanța, Oradea și Tecuci, soluții diferite
La Constanța, intensitatea luminii de pe bulevardele și străzile modernizate va fi redusă la jumătate, iar autobuzele electrice ale orașului vor fi încărcate după ora 23:00, tot pentru a evita orele de consum maxim din sistemul electric.
Oradea a ales o variantă diferită: iluminatul public va fi aprins cu o oră mai târziu, în jurul orei 22:00. O măsură asemănătoare a fost anunțată și la Tecuci, unde felinarele vor fi pornite la ora 21:00, iar după ora 22:00 vor funcționa la jumătate din putere. Fiecare oraș a ales varianta considerată cea mai potrivită pentru siguranța locuitorilor, cu obiectivul comun de a tăia din consumul orelor de seară.
București analizează măsurile, CET Grozăvești repornește producția de electricitate
La București, Primăria Capitalei analizează încă ce măsuri poate lua pentru reducerea consumului, fără să anunțe momentan decizii concrete privind iluminatul stradal. Între timp, CET Grozăvești, care funcționa până acum exclusiv pentru producerea de energie termică, a reluat și producția de energie electrică, livrând aproximativ 30 de megawați în sistemul energetic național.
Suma nu este mare la nivelul întregului sistem, dar se adaugă la celelalte resurse mobilizate de autorități pentru a evita un dezechilibru în orele de consum ridicat. România se numără printre țările din regiune cu facturi mari la energie, context în care Ministerul Energiei a promis anterior atât reducerea prețurilor, cât și capacități noi de producție.
Apă potabilă cu program în Maramureș, din cauza secetei
Seceta afectează și alimentarea cu apă potabilă: în mai multe localități din județul Maramureș, apa va fi furnizată după un program stabilit de autorități. În unele localități, apa va fi sistată în prima parte a zilei, iar în altele, în a doua jumătate a zilei.
Autoritățile spun că măsurile actuale, atât cele pentru energie, cât și cele pentru apă, sunt temporare și pot fi ajustate în funcție de evoluția debitelor râurilor și de situația din sistemul energetic național în următoarele săptămâni. Starea de alertă declarată de Guvern este valabilă, potrivit legii, pentru maximum 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii dacă factorii de risc se mențin.
