Mii de mesaje de susținere pentru Viorel Pașca
Descinderile de amploare desfășurate luni de DIICOT în centrele sociale din județul Bihor au readus în atenția publică unul dintre cele mai controversate cazuri din ultimii ani. În centrul anchetei se află Viorel Pașca, în vârstă de 55 de ani, fondatorul comunității de la Dumbrava, cunoscut pentru că, timp de aproape două decenii, a primit în grijă mii de persoane fără adăpost, bolnavi abandonați și oameni pe care, potrivit propriilor declarații, instituțiile statului nu mai aveau unde să îi trimită.
În timp ce procurorii vorbesc despre suspiciuni de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane, pe rețelele sociale au apărut mii de mesaje de susținere pentru Viorel Pașca. Numeroși voluntari, donatori, foști beneficiari și aparținători susțin că acesta a făcut ceea ce statul român nu a reușit să facă pentru persoanele vulnerabile.
Ancheta este în desfășurare, iar acuzațiile formulate de procurori urmează să fie analizate de instanță. Până la o hotărâre definitivă, toate persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Cum a început comunitatea de la Dumbrava?
Viorel Pașca a absolvit o școală profesională și a lucrat în anii '90 ca asistent social. Ulterior, a început să primească în propria locuință persoane fără adăpost și bolnavi fără familie.
În timp, inițiativa s-a transformat într-o comunitate alcătuită din mai multe case construite, potrivit declarațiilor sale, din donații și cu ajutorul voluntarilor. În aceste locuințe au fost găzduite persoane aflate în situații sociale și medicale extrem de dificile.
Pașca afirmă că, în aproximativ 20 de ani, prin centrele sale au trecut peste 3.000 de persoane vulnerabile.
De ce îl susțin atât de mulți oameni?
În ultimele ore, sute de comentarii au fost publicate pe rețelele sociale de persoane care spun că au văzut cu ochii lor activitatea desfășurată la Dumbrava.
Mulți susțin că spitale, primării, servicii sociale și chiar Poliția au direcționat de-a lungul timpului persoane către comunitatea lui Viorel Pașca, atunci când nu exista o altă soluție.
Susținătorii lui afirmă că:
numeroși bolnavi au ajuns acolo după externări din spitale;
multe persoane nu aveau familie sau locuință;
casele au fost construite din donații și cu ajutorul voluntarilor;
activitatea comunității era cunoscută de ani de zile de autorități;
dacă existau probleme de autorizare sau funcționare, acestea ar fi trebuit rezolvate împreună cu instituțiile statului, nu după două decenii de activitate.
Pe pagina sa de Facebook, Viorel Pașca publica constant fotografii și imagini din comunitate, prezentând beneficiarii, mesele pregătite zilnic și activitățile desfășurate în centre.
Ce acuză DIICOT?
DIICOT a anunțat că investighează un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane.
Potrivit procurorilor, există suspiciunea că, începând cu anul 2020, persoane vulnerabile ar fi fost recrutate, adăpostite și menținute într-o stare de dependență, în timp ce ar fi fost obținute venituri din donații, sponsorizări, pensii, indemnizații și alte beneficii sociale.
Anchetatorii mai susțin că:
serviciile sociale nu ar fi funcționat în cadrul legal privind acreditarea și licențierea;
beneficiarii nu ar fi primit întotdeauna îngrijirea medicală necesară;
tratamentele ar fi fost administrate necorespunzător sau de personal insuficient calificat;
ajutoarele de înmormântare aferente unor persoane decedate ar fi fost încasate de cei care administrau centrele.
Aceste aspecte reprezintă acuzații formulate în cadrul anchetei și urmează să fie verificate pe parcursul procesului penal.
Ce spune Viorel Pașca?
Viorel Pașca respinge acuzațiile și afirmă că nu are nimic de ascuns.
El susține că:
statul român cunoștea de ani întregi existența comunității;
aproximativ 80% dintre beneficiari ar fi fost trimiși de spitale, iar alți beneficiari de Poliție și alte instituții;
în repetate rânduri a solicitat autorităților să preia persoanele aflate în grijă, dacă există locuri adecvate;
nu consideră că a făcut altceva decât să răspundă unei nevoi pe care sistemul public nu reușea să o acopere.
Înaintea perchezițiilor, acesta afirma că activitatea va înceta imediat în momentul în care statul va putea prelua toate persoanele aflate în îngrijirea comunității.
Ministerul Muncii: activitatea ridică semne de întrebare
Ministerul Muncii a transmis anterior că situația de la Dumbrava ridică probleme privind existența unui sistem paralel de îngrijire socială.
Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, declara că există suspiciuni privind funcționarea în afara cadrului legal și menținerea unor persoane vulnerabile într-o stare de dependență.
Pe de altă parte, susținătorii lui Viorel Pașca întreabă de ce instituțiile statului au continuat, ani la rând, să direcționeze persoane către aceste centre dacă existau asemenea probleme și de ce nu au fost găsite soluții de integrare în sistemul public.
Controverse privind modul în care s-a desfășurat intervenția
Un alt subiect intens discutat îl reprezintă amploarea operațiunii desfășurate luni.
În județul Bihor temperaturile au depășit 40 de grade Celsius, iar imaginile cu beneficiarii scoși din locuințe și evaluați în corturi instalate temporar au stârnit numeroase reacții.
Mai mulți comentatori au criticat modul în care s-a desfășurat intervenția, susținând că relocarea unor persoane cu dizabilități, afecțiuni psihice sau boli în stadii terminale ar fi trebuit pregătită etapizat, pentru a evita afectarea stării lor de sănătate.
Autoritățile au constituit o celulă de criză pentru identificarea unor soluții privind relocarea beneficiarilor care necesită îngrijire permanentă.
O întrebare care depășește cazul Viorel Pașca
Dincolo de ancheta penală, cazul ridică o problemă mai amplă: ce se întâmplă cu persoanele vulnerabile pe care sistemul public nu le poate prelua?
Viorel Pașca susține că, în două decenii, a primit mii de oameni pe care spitalele, serviciile sociale sau autoritățile locale nu mai aveau unde să îi trimită.
Dacă acuzațiile formulate de DIICOT se vor confirma, justiția va stabili eventualele responsabilități penale. Dacă însă ancheta va arăta că problema principală este lipsa unui sistem public capabil să îngrijească aceste persoane, dezbaterea se va muta inevitabil asupra responsabilității instituțiilor statului.
Până la finalizarea investigației, cazul rămâne unul în care coexistă două realități: pe de o parte, acuzațiile grave formulate de procurori, iar pe de altă parte, susținerea puternică venită din partea miilor de oameni care afirmă că Viorel Pașca a oferit adăpost și îngrijire unor persoane pe care nimeni altcineva nu le-a mai vrut.
