Percepția siguranței în trafic s-a îmbunătățit
Românii se simt mai în siguranță în trafic decât în urmă cu aproape două decenii, dar studiul „Atitudinile sociale privind riscul în trafic 2026” arată că progresul rămâne fragil. Dacă în 2008 doar 47% dintre șoferi declarau că se simt în siguranță în trafic, în 2026 procentul a ajuns la 66%, cel mai ridicat nivel din seria de cercetări începută în 2008.
Datele au fost prezentate în cadrul unei conferințe dedicate siguranței rutiere și au fost obținute prin metoda CATI, pe un eșantion de 1.200 de conducători auto activi, posesori de permis, care au condus în ultimele șase luni. Cercetarea a fost realizată în perioada 24 martie - 10 aprilie 2026, cu o marjă de eroare de ±3%.
Evoluția este vizibilă și comparativ cu anii intermediari: 43% în 2010, 47% în 2014, 48% în 2018 și 57% în 2022. Saltul din 2026 confirmă o schimbare de percepție, dar nu elimină vulnerabilitățile din trafic. Unul din trei șoferi continuă să spună că nu se simte în siguranță pe drumurile din România.
Ce îi face pe șoferi să se simtă expuși
Principalele motive invocate de cei care nu se simt în siguranță țin de comportamentul celorlalți participanți la trafic și de starea infrastructurii. În ordine, 76% indică nerespectarea regulilor de circulație de către ceilalți, 65% vorbesc despre manevre riscante, iar 54% despre starea precară a drumurilor.
Studiul surprinde astfel o tensiune cunoscută în traficul românesc: fiecare șofer vede mai ușor greșelile celorlalți decât propriile abateri. „Celălalt” nu semnalizează, „celălalt” merge prea tare, „celălalt” depășește riscant, „celălalt” nu respectă prioritatea. În practică, însă, traficul este o rețea de decizii individuale care produc efecte colective.
În conferință, Costin Tătuc, specialist în siguranță rutieră și fost comisar-șef de poliție, a subliniat că există un progres, dar este unul fragil. El a atras atenția și asupra tendinței de a externaliza vina către ceilalți participanți la trafic, către drumuri, marcaje, semaforizare sau aglomerație.
În același timp, peste 60% dintre respondenți consideră că aglomerația a crescut și că modul în care se comportă ceilalți șoferi s-a înrăutățit. Doar 34% cred că activitatea Poliției Rutiere pentru prevenirea accidentelor s-a îmbunătățit, iar 31% spun același lucru despre starea drumurilor.
Colega noastră, Anca Diaconescu, a stat de vorbă cu Radu Gâtan, reprezentant al Direcției Rutiere, despre principalele riscuri din trafic, diferența dintre conștientizarea pericolului și comportamentul real al șoferilor, dar și despre vulnerabilitatea tinerilor aflați la început de experiență. Radu Gâtan a explicat că siguranța rutieră începe cu responsabilitate, conștientizare și respect față de ceilalți participanți la trafic. Răspunsurile complete pot fi urmărite în materialul video.
Accidentele grave au scăzut, dar rămân numeroase
La nivel național, în 2025 au fost înregistrate 3.962 de accidente rutiere grave, cu 273 mai puține față de anul anterior. În aceste evenimente și-au pierdut viața 1.296 de persoane, cu 182 mai puține, iar 3.136 de persoane au fost rănite grav, cu 111 mai puține. Scăderile indică o evoluție pozitivă, însă dimensiunea fenomenului rămâne una severă.
Principalele cauze generatoare de accidente continuă să fie legate de comportament. Abaterile săvârșite de pietoni, în special traversarea neregulamentară, au generat 640 de accidente grave, soldate cu 252 de decese. Viteza neregulamentară a produs 606 accidente grave și 249 de decese. Neacordarea priorității de trecere vehiculelor a dus la 378 de accidente grave și 77 de persoane decedate.
Aceste cifre arată că infrastructura este importantă, dar riscul se produce în primul rând în momentul în care un participant la trafic ia o decizie greșită. În spatele fiecărei statistici se află o depășire forțată, o viteză prea mare, o centură nepurtată sau o clipă de neatenție.
Viteza, telefonul și oboseala rămân probleme recurente
Viteza rămâne una dintre cele mai sensibile teme. Studiul arată că depășirea limitei legale apare cel mai frecvent între localități, unde 20% dintre șoferi declară că o fac frecvent sau foarte frecvent. Pe autostradă, 60% spun că au obișnuit să depășească limita legală.
Justificările sunt diverse: 60% accelerează în depășiri, 45% pe drum liber, 41% pentru a ține pasul cu traficul și 39% din grabă. Datele arată diferența dintre cunoașterea regulii și asumarea ei. Mulți șoferi știu că viteza excesivă este periculoasă, dar găsesc ușor o explicație pentru propria abatere.
În ultimele șase luni, 47% dintre respondenți spun că s-au apropiat prea mult de vehiculul din față, 46% au mâncat în timp ce conduceau, 44% au condus deși erau foarte obosiți, 43% au oprit sau staționat într-un loc nepermis, 31% au vorbit la telefon fără hands-free, iar 30% nu au semnalizat la schimbarea direcției de mers.
Aceste comportamente sunt mai puțin spectaculoase decât alcoolul sau drogurile, dar pot produce riscuri reale. Un telefon verificat la volan, o manevră fără semnalizare sau un șofer obosit pot declanșa accidente grave în doar câteva secunde.
Camerele fixe și educația rutieră, văzute ca soluții
Un semnal clar din studiu este susținerea largă pentru monitorizare. 94% dintre respondenți susțin instalarea camerelor fixe pentru respectarea regulilor de circulație, 87% susțin camerele pentru monitorizarea vitezei, iar 95% consideră utile camerele pentru observarea agresivității în trafic.
Aceste procente arată dorința pentru o supraveghere egală și obiectivă, care să reducă sentimentul că doar unii sunt sancționați. Totuși, camerele nu pot înlocui educația rutieră. Ele pot documenta o abatere, dar nu pot schimba singure cultura de la volan.
În cadrul conferinței, discuția s-a extins și la rolul școlilor de șoferi. Colega noastră Anca Diaconescu a întrebat dacă există o monitorizare reală a acestor școli, astfel încât să se știe ce învață concret viitorii participanți la trafic. Întrebarea a mutat accentul de la efecte la cauze.
Răspunsul oferit de comisarul-șef Anca Cușmir, din cadrul Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității, a pus accentul pe prevenție, conștientizare și adaptarea mesajului în funcție de vârstă. Ea a explicat că sunt analizate accidentele, consecințele și cauzele lor, iar pe lângă sancțiuni există campanii de conștientizare.
Alcoolul, centura și responsabilitatea individuală
Și în privința alcoolului la volan se vede o schimbare importantă. În 2008, aproximativ 29% dintre respondenți declarau că au consumat alcool și apoi au condus. În prezent, procentul a coborât spre zona de 10%, cu o scădere vizibilă mai ales începând cu 2018.
Totuși, 14% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația că o cantitate mică de alcool nu afectează performanța la volan. În cazul substanțelor stupefiante sau psihoactive, 11% consideră că o cantitate mică nu afectează capacitatea de a conduce. Majoritatea respinge aceste comportamente, dar procentele arată că mesajul de toleranță zero trebuie menținut.
Centura de siguranță este un alt indicator al schimbării. Pe autostradă, 85% dintre respondenți declară că o folosesc foarte des sau întotdeauna, 82% spun același lucru în afara localității, iar 78% în localități. Față de 2008, când 34% dintre șoferi purtau centura foarte rar, niciodată sau doar uneori în localități, progresul este vizibil.
În cazul copiilor, 83% dintre respondenți spun că se asigură foarte des sau întotdeauna că aceștia poartă centura de siguranță. Chiar și așa, în trafic, protecția copilului rămâne o obligație care nu ar trebui tratată ca opțiune.
Un progres real, dar încă vulnerabil
Studiul „Atitudinile sociale privind riscul în trafic 2026” arată că siguranța rutieră în România a făcut pași înainte, însă aceștia nu sunt suficienți pentru a reduce complet riscurile. Percepția mai bună asupra traficului, scăderea accidentelor grave și creșterea utilizării centurii indică evoluții pozitive.
În același timp, viteza, oboseala, telefonul la volan, lipsa semnalizării și tendința de a justifica excepțiile personale arată că problema rămâne una de comportament. Conferința a transmis, în esență, că siguranța rutieră nu depinde doar de poliție, de camere sau de infrastructură, ci și de felul în care fiecare șofer înțelege regula și responsabilitatea față de ceilalți.
Într-un trafic aglomerat și adesea tensionat, diferența dintre progres și risc se poate reduce la o singură decizie luată la volan. Tocmai de aceea, datele din 2026 nu descriu doar o îmbunătățire statistică, ci și o temă publică ce rămâne deschisă.
