Dosarul electronic de sănătate va fi accesibil tuturor pacienților din România din această vară, direct pe telefon, laptop sau tabletă, a anunțat șeful CNAS, Horațiu Moldovan.
Platforma va putea fi folosită cu nume de utilizator și parolă și ar urma să le arate oamenilor propriul istoric medical, nu doar medicilor și furnizorilor de servicii. Pentru mulți pacienți, asta înseamnă mai puține drumuri, mai puține hârtii pierdute și mai mult control asupra tratamentelor primite.
O platformă veche de 20 de ani, schimbată pentru pacienți
CNAS spune că noul sistem informatic este aproape finalizat și că modernizarea lui a devenit o prioritate. Anunțul vine după ani întregi de critici legate de întârzieri, blocaje și un software depășit, construit pentru nevoile de acum două decenii. În forma actuală, platforma a funcționat mai ales ca un instrument tehnic între medici și furnizori. Pentru pacient, rămânea aproape invizibilă.
De această dată, schimbarea ar trebui să fie una de fond. Dosarul electronic de sănătate nu va mai fi doar o bază de date consultată în sistem. Pacientul va putea vedea consultații, analize, rețete, internări sau alte informații medicale încărcate de-a lungul timpului. În teorie, asta ar reduce situațiile în care omul ajunge la spital fără să-și mai amintească exact medicamentele luate sau investigațiile făcute în trecut.
Ce câștigă pacientul
Un astfel de instrument poate schimba felul în care oamenii își gestionează sănătatea. Un pacient cronic nu va mai depinde doar de dosarele tipărite sau de memoria proprie. Un părinte care merge cu copilul la consult poate avea la îndemână istoricul analizelor. Iar o persoană care schimbă des medicul de familie ori spitalul poate evita repetarea unor investigații, dacă informațiile sunt corect încărcate în sistem.
Pe scurt, accesul online promite mai multă transparență. Dacă platforma va funcționa așa cum anunță CNAS, omul va putea verifica singur ce date există despre el în sistem. Într-un sistem sanitar în care pacienții spun frecvent că trebuie să alerge între cabinete, laboratoare și ghișee, această schimbare poate conta mai mult decât pare la prima vedere.
Ce înseamnă pentru medici și spitale
Schimbarea nu îi vizează doar pe pacienți. Medicii vor putea consulta mai ușor istoricul unui bolnav, indiferent de unitatea medicală la care acesta se prezintă. Asta poate fi util mai ales în urgențe, când fiecare minut contează și când lipsa informațiilor despre alergii, boli cronice sau tratamente anterioare poate complica actul medical.
În același timp, succesul sistemului depinde de calitatea datelor introduse. Dacă informațiile sunt incomplete, întârziate sau greșite, platforma riscă să devină doar o altă interfață în care utilizatorii caută date care nu sunt acolo. De aceea, digitalizarea nu înseamnă doar programare și servere, ci și disciplină administrativă în spitale, policlinici și cabinete.
Horațiu Moldovan a spus că digitalizarea sistemului sanitar este „prioritatea zero” și că aceasta face parte din obligațiile asumate prin PNRR. Mesajul CNAS este clar: instituția vrea să mute relația dintre pacient și sistemul public într-o zonă mai transparentă, mai rapidă și mai puțin birocratică.
Între promisiune și realitatea din teren
Totuși, încrederea publicului nu se câștigă printr-un simplu anunț. Mulți pacienți au mai auzit promisiuni despre modernizarea sistemului sanitar, dar s-au lovit apoi de formulare, cozi și aplicații care nu funcționează. Pentru ei, întrebarea nu este dacă platforma va fi lansată, ci dacă va merge stabil în ziua în care vor avea nevoie de ea.
Aici apare miza reală a dosarului electronic de sănătate: nu doar existența lui, ci funcționarea fără întreruperi, accesul simplu și protecția datelor personale. Dacă oamenii vor simți că își pot vedea rapid istoricul medical și că informațiile sunt corecte, proiectul poate deveni una dintre puținele reforme digitale vizibile în viața de zi cu zi.
Presiunea financiară din spatele reformei
Anunțul despre platformă vine pe fondul unei presiuni bugetare mari asupra CNAS. Președintele instituției a vorbit despre un dezechilibru de 11 miliarde de lei între venituri și cheltuieli, o diferență care a împins sistemul sanitar spre limită. Potrivit lui Moldovan, în septembrie aproape 274 de spitale publice riscau să intre în arierate, iar farmaciile erau și ele în dificultate din cauza întârzierilor la plata rețetelor compensate.
